ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.10.2023
DE AZE
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Sibiu
ÎNSCRIS: 02.07.12
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
OCT-2023
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Muzeul omului muncitor, muzeul breslelor din Târgu Secuiesc

TIPĂREȘTE URM de aici

În timpul vizitei în centrul orașului (vezi impresii), am decis să vizităm muzeul de istorie și breslelor Incze László. Făcând sumarul muzeelor mai aveam fix o oră până la închidere și am ales acest muzeu fiind cel mai important și reprezentativ pentru această localitate.

Unde se află muzeul?

Despre accesul rutier la Târgu Secuiesc am povestit în articolul trecut (link la început), am povestit și că am parcat în Piața Gábor Áron lângă parcul cu același nume, cu tarife de luni până vineri orele 8.30-16.30 în restul timpului fără taxe.

Muzeul se află într-o clădire istorică construită după anul 1834, anului marelui incendiu care a distrus în proporție de 90% orașul atunci. Muzeul are adresa: Piața Gábor Áron nr. 10 dar mai exact curtea nr. 10 deoarece aici curțile în sine sînt obiective turistice, unice în Europa.

Orar și tarife

Pentru vizitarea muzeului există un orar de sezon (01.06-31.08), un orar de extrasezon (01.09-30.05) și un orar de iarnă 01.10-31.03.

Orarul de sezon: Lu-Vi 8.00-17.00 Sa-Du 9.00-16.00

Orarul de extrasezon: Lu-Vi 9.00-16.00 Sa 9.00-14.00 Du 9.00-13.00

Orarul de iarnă: idem orar extrasezon, duminică închis

Tarifele sînt 10 lei adult, 5 lei copii, studenți, pensionari, 20 lei familie, 50 lei grup 10-30 pers.

Fotografiatul este permis fără a folosi un blitz. Ghidajul costă 20 lei, o mică observație în cazul nostru parțial (la parter) am avut ghid chiar dacă nu am cerut asta.

Despre muzeu

Documentându-mă din surse externe am aflat că primul muzeu din Târgu Secuiesc s-a deschis în 1932. Muzeul avea ca și în prezent ca tematică istoria orașului, breslelor, etnografie. Se pare că a funcționat puțin în 1941 s-a desființat fiind și al doilea război mondial în desfășurare.

În 1969 se sărbătoreau 120 de ani de la moartea lui Gábor Áron eroul local al revoluției din 1848. Cu această ocazie au redeschis muzeul în clădirea fostei primării construite în 1857.

Exponatele muzeului se pot admira în curte, și pe 2 nivele din 2 clădiri (clădirea pe partea stângă după intrarea în curte și clădirea din dreapta trecerea făcându-se pe o terasă aflându-se la etajul 1. Tematica este așa cum am povestit: istoria și descrierea breselelor, istorie locală, revoluția din 1848, etnografie, inclusiv o colecție de păpuși.

Vizita noastră

După intrare în curte am admirat mai întâi obiectele expuse aici. Poarta este păzită de un tun istoric din cupru. De-alungul pereților avem expuse componente/stâlpi din porți tradiționale, poate recuperate după incendiul din 1834, sculptate și inscripționate. Am văzut și bustul lui Incze László la intrare.

Mai în spate găsim o colecție de trăsuri asemenea ce am văzut la muzeul din Cernat. Colecția de trăsuri este acoperită pentru a proteja exponatele de intemperii. În fundul curții observă și o poartă secuiască.

După intrare am plătit un bilet de familie de 20 lei și am primit o revistă despre Târgu Secuiesc precum și vedere poștală. Ghidajul a fost gratuit la nivelul 1.

Prima încăpere din muzeu a fost despre breasla olarilor. În Târgu Secuiesc a existat deja o asociație al olarilor încă din 1649. Atelierele erau concentrate în cel mai vechi cartier din oraș. Din păcate în prezent nu mai există nici un meșter olar în Târgu Secuiesc. Am găsit aici ceramică expusă inclusiv cahle precum unelte și cuptoare folosite în arta olăritului.

O altă încăpere este destinată breslei cizmarilor și pantofarilor. Această breaslă a avut un rol predominant în economia orașului încă din 1638. Meseria s-a păstrat până în 1947, în prezent nu mai există nici un pantofar/cizmar pe aici. Ca și o curiozitate din 1857 pantofarii s-au separat de cizmari alcătuind o breaslă separată. Am admirat uneltele folosite și pantofii, cizmele expuse.

Cojocarii au avut materia primă în primul rând piei de oaie și miel dar unii foloseau și pielea de la animale sălbatice. Breasla cojocarilor s-a înființat în 1649. Meșteșugul acesta tradițional în prezent a dispărut, toată lumea se îmbracă cu ce găsește în magazine/sau online sau cum dictează moda. La fel am văzut ca exponate uneltele și produsele rezultate.

Fierarii, lăcătușii, armurierii și tinichigii nici unii nu aveau suficienți membri pentru a forma o breaslă separată asrfel toți s-au unit și au format o singură breaslă, breasla fierarilor. Breasla s-a format în 1844 și s-a desființat în 1989, să zicem aproape în prezentul zilelor noastre. Această meserie nu a dispărut de tot se practică în împrejurimi. Găsim expuse produsele fierarilor multă feronerie, lacăte, zăvoare, arme și altele.

Breasla croitorilor s-a înființat în anul 1841. Încă de pe timpuri croitorii s-au specializat după moda vremii. Unii croiau pentru crema societății burghezimea, alții pentru oamenii simpli, militari, biserică, după moda din străinătate (Anglia, Franța, Austria) Breasla a funcționat până în 1947. Am admirat și aici diferite veșminte precum mașini de cusut, alte unelte.

Breasla măcelarilor era importantă pentru că se mânca carne la greu. Aceștia erau în număr mare dar breasla s-a înființat doar în 1809. Breasla între timp s-a desființat dar măcelari clar mai există. Găsim expuse aici pe lângă fotografii (fotografii sînt expuse la toate breslele) uneltele folosite de măcelari.

O breaslă dulce este formată din turtari. Ce fac ăștia? Turtă dulce clar. Pe vremuri ne existând dulciuri sofisticate ca în vremurile noastre turta dulce era foarte iubit atât de copii cât și de oameni mari. Breasla în sine a dispărut, turtarii nu, dovada vizita mea la un turtar din oraș Szántó Jozsef, de unde am și cumpărat câte ceva. Avem și aici expuse produse (sau machete de produse)

Fie pentru modă fie din necesitate pălăriile au fost purtate astfel s-a înființat și breasla pălărierilor. Acesta s-a înființat în 1845. Ultimul pălărier a murit în 1998, astfel pălării se mai pot cumpăra doar din magazin.

Tâmplarii o breaslă importantă s-au unit la începutul anilor 1800. Mereu este nevoie de o mobilă în casă. Breasla s-a păstrat până la mijlocul secolului XX. Meseria din fericire nu a dispărut, există tâmplari destui în prezent, chiar dacă s-au adaptat vremurilor și folosesc tehnologie modernă. Găsim și aici suficiente exponate.

Colecția etnografică, porturi populare sînt prezentate într-un mod deosebit. 2 păpuși multiplicate pe numele de Suzana și Andrei poartă veșminte populare din toate zonele posibile. Sînt sute de păpuși aici în trei încăperi. Felicitări pentru idee.

Secția revoluției ne prezintă pre-evenimentele și evenimentele cu ocazia revoluției din 1848. Nu prea mă pricep la politică și nici nu doresc să învăț :) dar aceste evenimente fac parte din istorie. Avem expuse pe lângă fotografii, descrieri istorice foarte multe arme folosite pe atunci, inclusiv tunuri, busturi ale personalităților eroilor de atunci. în această sală putem învăța și despre istoria orașului.

La sfârșit urmează o sală cu expoziția de artă contemporană. Mai greu de înțeles mesajul transmis dar până la urmă am înțeles.

Cu asta am finalizat vizita de o oră a muzeului, recomand cu încredere.

## end review sc
Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de AZE in 22.10.23 20:31:00
Validat / Publicat: 22.10.23 21:10:53

VIZUALIZĂRI: 474 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Muzeul breslelor Tg-Secuiesc,breasla cojocarilor
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34500 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmaster
[22.10.23 22:18:05]
»

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Pușcașu Marin
[23.10.23 08:29:54]
»

@AZE: Ne dezinformezi!

Ne spui că nu te pricepi la politică. Dar și scrisul e o politică. Și te pricepi.

Ai fost senator, pretor, consul, augustus. Văzui și eu de-abia acum (bătrânețea, deh) c-ai devenit titan. La mai mare

AZEAUTOR REVIEW
[23.10.23 08:41:26]
»

@ghisor: ????????????

adsoPHONE
[23.10.23 10:56:24]
»

@AZE:

Secția revoluției ne prezintă pre-evenimentele și evenimentele cu ocazia revoluției din 1848. Nu prea mă pricep la politică și nici nu doresc să învăț dar aceste evenimente fac parte din istorie.

E foarte bine ca ati trecut repede si elegant peste aceasta sectiune a muzeului. Eu ma mai pricep, cat de cat, la istorie, si doresc inca sa invat . Dar aceste evenimente (Revolutia de la 1848 in Transilvania) e bine sa ramana uitate vreme de macar inca doua-trei generatii. Fiecare are adevarul lui si nu face niciun bine dorinta unora de a il face pe al lor mai adevarat decat cel al celorlalti.

Da, muzeul e interesant si merita o vizita. L-am vazut acum doi ani si ma bucur ca mi-ati amintit de el.

AZEAUTOR REVIEW
[23.10.23 11:30:34]
»

@adso: Păi tocmai de aceea am trecut repede și elegant peste descriere și am insistat mai mult pe descrierea breslelor.

Nici mie nu îmi place partea asta de istorie eu sînt cu munca și distracția nu politica????

Și în Sibiu în muzeul de istorie avem prezentarea breslelor, acolo am petrecut cel mai mult timp din vizită.

Mulțumesc pentru vizită și vot.

doinafil
[23.10.23 20:30:23]
»

@AZE: Îmi place cum ai intitulat articolul: „omul muncitor!”

În secolele trecute, până să apară fabricile și uzinele, breslașii - de orice fel - erau „sufletul” economiei, fără ei nu se putea!

Articolul mi-a stârnit iar amintiri, nu numai din copilărie, ci și din tinerețe. Am mai apucat să văd și atelierul unei modiste care făcea pălării, pe al unui cizmar/pantofar care făcea/repara pantofi și cosea la o mașină ca cea din pozele tale. (Nu știam că - la un moment dat - pantofarii s-au separat de cizmari; adevărul este că pentru un cizmar produsul finit se realizează în urma unei munci mult mai laborioase).

Chiar în urmă cu vreo 12 ani, undeva lângă „Plaiul Foii” , am văzut un meșter care confecționa artizanal ceva metalic, într-o mică, mică căbănuță. Întețea focul cu foale, și meșterea acel „ceva” bătând cu un ciocan pe o nicovală. Mi-au plăcut dintotdeauna „meșterii”, de orice fel, adevărați artiști ai meseriilor lor.

Ce să-ți mai spun despre îmbrăcămintea păpușilor?! Chiar și eu am făcut îmbrăcăminte, atât pentru mine, dar și pentru păpuși! Nu-i ușor deloc, să știi! . Cu cât sunt mai mici hăinuțele, cu atât sunt mai greu de realizat!

Felicitări pentru articol, poze și descriere!

AZEAUTOR REVIEW
[23.10.23 21:19:51]
»

@doinafil: M-am bucurat pentru ecoul tău, mulțumesc pentru vizită și vot.

Am uitat să pomenesc așa mai în glumă despre breasla scriitorilor ????

Pentru că muncesc și ei nu glumă. Am muncit și eu la articolele de pe aici.

Ar trebui să ne unim și noi într-o breaslă, breasla AFA ????????????

Pușcașu Marin
[23.10.23 21:39:29]
»

@AZE: Eu sunt pentru. Mă bag în sub-breasla ecouri. Sunt mai ușor de scris

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
AZEAUTOR REVIEW
[23.10.23 21:45:59]
»

@ghisor: ????????

adso
[23.10.23 21:55:59]
»

@ghisor: ????

Ia-mă și pe mine!

Pușcașu Marin
[23.10.23 22:03:41]
»

@adso: Apreciez! Hai că se poate!

Eu TE iau

Tu MĂ iei

etc

Un eventual nou ecou, cum c-a fost o scăpare... nu va fi citit de mine )) )

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, AZE, doinafil, Pușcașu Marin
Alte impresii din această RUBRICĂMuzee în Târgu Secuiesc:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.071084976196289 sec
    ecranul dvs: 1 x 1