GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Sărmăluțe ca-n povești (și nu numai) !
Probabil că acesta va fi unul dintre cele mai scurte articole scrise de mine; chiar am stat mult în cumpănă dacă să-l scriu sau nu. E despre un restaurant, în care am mâncat o singură dată, eu și Tati, câte un singur fel de mâncare. Am băut și niște apă minerală rece și câte o cafea - dacă asta se pune. Nici poze prea multe n-am, vă dați seama!... Deci ce concluzii să tragi după o așa de sumară experiență?! Dar am zis totuși s-o împărtășesc cu grupul, cine știe, poate își va găsi măcar un dram de utilitate! Și pe urmă - Elvira m-a întrebat deunăzi dacă am mâncat la Select în Câmpulung Muscel, eu am zis că nu, n-am mâncat la Select, ci în altă parte și a fost foarte mișto, o să povestesc... Deci iaca mă țin de cuvânt...
Locul se cheamă Amada și se autointitulează Restaurant&Pub. Adresa din buletin este str. Grigore Andreescu nr. 2, mai exact îl veți găsi în partea dreaptă a Grădinii Publice Merci, adică fix în buricul târgului. Noi l-am remarcat încă din prima seară de plimbare prin oraș, ne-au atras luminile ce străjuiau terasa umbroasă și mai că eram tentați să savurăm acolo o băutură-ceva, dar până la urmă am renunțat, am luat un taxi și ne-am întors la noi acasă, la Cazarma Cavalerilor. Nici măcar nu ne-a rămas gândul la Amada asta, că n-aveam de ce.
A doua zi, ieșind rupți de foame și de sete de la Vila Golescu, despre care v-am povestit, am început a căuta un loc pretabil rezolvării acestor necesități primare. Primul ce ne-a ieșit în cale a fost Restaurantul Musceleanca, ne-am așezat la o masă pe terasă, sub o umbrelă, am vizitat și toaletele, pe rând, și dacă am văzut că nu ne bagă nimeni în seamă timp de vreun sfert de ceas, ne-am ridicat și-am plecat, să nu mai deranjăm oamenii. Mi-am amintit de Amada, am google-it repejor și-am primit vești bune; am apreciat că n-am avea de mers mai mult de 100 m până acolo, așa că n-am mai stat pe gânduri.
Restaurantul este găzduit de o elegantă clădire interbelică, cu două niveluri plus încă unul situat doar pe mijloc, format probabil dintr-o singură încăpere. Aspectul casei este simetric: ușa de la intrare aflată central, deasupra acesteia un frumos bovindou, iar de-o parte și de alta - câte două ferestre înalte pe fiecare nivel, cele de la etaj decorate cu mascaroni. N-am intrat înăuntru, nu știu cum o fi, foamea era mai mare decât curiozitatea. Ne-am îndreptat glonț spre terasa situată în prelungirea casei, în partea ei stângă, chiar pe o latură a parcului.
Despre terasă n-am ce să dezvolt prea mult - o terasă ca multe altele: postament de lemn, mese de 4 persoane, nici nu mai știu dacă erau scaune sau băncuțe, n-am pozat, că era multă gașcă. Atât de multă, încât am considerat o minune că am găsit o masă liberă, singura la momentul acela. Imediat ne-au fost prezentate meniurile, pe care bineînțeles că nu le-am pozat, că numai de asta nu ne ardea; dar!... am să atașez niște descărcări de pe telefon; restaurantul nostru n-are adresă web, există însă pe facebook, ceea ce înseamnă că există!
Precum veți vedea, meniul este structurat pe următoarele secțiuni: mic dejun; ciorbe și supe; preparate din vită/porc/pui/oaie/pește; bucate tradiționale; specialități Amada Pub; paste/pizza; salate; garnituri; desert. Evident, și chestii lichide, cu sau fără alcool. Dacă veți avea curiozitatea să studiați un pic paginile acestea, așa cum am făcut-o și noi cu multă frenezie, veți constata că prețurile sunt medii spre mici; oricum, nimic destabilizator pentru un buget de vacanță, oricât de subțire ar fi el.
Nu ne-a luat mult să ne hotărâm: eu am ales sărmăluțe cu mămăligă (preferatele mele!; le-aș mânca timp de cel puțin o săptămână, dimineața, la prânz și seara), iar Tati a oscilat între ciolan în bere cu varză și mușchiuleț de porc cu sos de vin și piure cu nucșoară; a câștigat varianta nr. 2. Pentru hidratare am optat pentru o sticlă mare de apă minerală, Tati era șofer și eu am considerat că se cuvine să sufăr alături de el. Am luat și o focaccia cu mozarella, așa, drept aperitiv, să nu sucombăm de foame. Plus câte o cafeluță la sfârșit, așa, de revigorare! Mi-a plăcut de ospătarul nostru; de câte ori îl întrebam „asta aveți? dar asta aveți?”, răspunsul era același: „Desigur că avem!” (cu un simpatic accent pe „desigur”).
Apa ne-a fost adusă imediat, împreună cu tacâmurile și cu șervețelele. Ne-am stins setea și-am mai stat la o palavră, ne-am mai uitat pe pozele făcute în prima parte a zilei noastre turistice... Oricum, nu cred că am așteptat mâncarea mai mult de 15-20 de minute, ceea ce mi s-a părut rezonabil. Ca de obicei, am gustat unul de la celălalt, v-am mai zis că suntem mari pofticioși! Ce să vă zic, am mâncat acolo, la Amada, unele dintre cele mai bune sărmăluțe din viața mea! Vă jur că am apă-n gură și acum, când mă gândesc la ele! Pur și simplu perfecte! Exact cât trebuie de grase, condimentate ideal, inclusiv cu doza corectă de afumătură! Acompaniate de varză călită cu un strop de roșii, cu mult mărar presărat pe deasupra! Și, desigur, un ardei iute ca focul, alături de un bulgăre generos de mămăligă aurie și aburindă! Mmmm... Cum era reclama aia?! „Curcubeu pe cerul gurii!” Singurul defect: prea puține sarmale! Adică vreo 5 sau 6, și alea destul de mititele. Mai mergeau vreo 2-3, mai ales că una a trebuit să i-o cedez lui Tati, să guste și el...
Nici mâncarea lui Tati n-a fost rea deloc! Mușchiulețul bine pătruns, sosul de vin roșu (în care am zărit strecurate și câteva boabe de rodie) destul de aromat, ca și piureul cu nucșoară; se combinau frumos gusturile, mi-a plăcut (dar nu cât sărmăluțele mele, desigur!).
Porțiile n-au fost nici mari, nici mici, dar ne-am declarat satisfăcuți pe moment și am renunțat la desert, oricum peste câteva ore aveam să luăm cina la Cazarmă. Am cerut așadar nota, care n-a întârziat să apară: 72 ron, 80 cu tot cu „atenția” pentru tânărul și atentul nostru ospătar.
Deci... ce să vă zic?! Nouă ne-a plăcut la Amada, eu m-aș porni la drum și acum pentru sărmăluțele alea, dacă ar fi posibil! Aș mai încerca multe chestii din meniu, cred că ar trebui să adăstăm prin Câmpulung măcar o săptămână... Dar poate le mai încercați și voi și-mi povestiți și mie, până una-alta...
Trimis de crismis in 15.06.18 22:07:46
- A fost prima sa vizită/vacanță în CÂMPULUNG-MUSCEL
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@crismis:
Să vă fie de bine! Bună locație, o știu.
Ce-am mâncat eu azi?! Sarmale!! Aveam câteva în congelator de la Crăciun și uite așa mi-am ofticat vecinii ????, asta fără să știu de articolul tău.
@crismis: Recunosc că am votat sarmalutele și te cred că au fost bune!!!
Dar eu spun pas... la sarmale... din cauză de mamă soacră ???? care gătește non-stop sarmale... dar nu ca la mama acasă... ci oltenesti cu zeamă și se mănâncă cu lingura ????
Dar mă rog... gusturile nu se discută!!!
Ce plăcut este sa-mi beau cafeaua alături de voi ????
O zi frumoasă vă doresc.
Toate cele bune.
@crismis:
Idealul meu in viata,
E, sa beau de dimineata
O cafea... sa fie tare,
Si cu-aroma de sarmale
Ca si tine as manca non-stop sarmale. La noi acasa, cand se fac sarmale, se fac 120-140 de bucati, ceva mai mari decat cele din farfuria ta, care se termina in maximum o saptamana .
Si farfuria lui Tati arata apetisant, dar e de preferat si cu un pahar de vin langa. Dar, deh, sportul (soferitul) cere sacrificii.
@elviramvio: He, he, și eu obișnuiesc să bag în congelator mâncarea gătită în exces (ceea ce nu mi se întâmplă decât rarisim, de obicei în perioada Crăciunului) ! Sarmale știu să fac, chiar îmi ies foarte bune, dar din lipsă de timp nu fac decât o dată pe an, maxim 2. Și atunci îmi ies, desigur, prea multe pentru cât putem noi mânca.
Și eu am înnebunit vecinii, dar acum vreo 2-3 săptămâni!
@krisstinna: Mulțumim frumos! Iar vouă... vacanță minunată să aveți!
@ANILU: Sarmalele au fost mereu printre mâncărurile mele preferate, poate și pentru că se găteau rar. Cea mai fericită perioadă în acest sens a fost când erau copiii micuți și aveam bonă la ei, o femeie de nota 20 care mă ajuta mult și la treburile casei. Era moartă după Băiețel, nu știa cum să-i mai caute-n coarne, așa că una-două ne făcea câte o mâncare preferată de Paul, printre care (așchia nu sare departe de trunchi) sărmăluțe. Acum, în ultimii ani, povestii mai sus. Și da, mi-a rămas și varianta restaurantelor, în multe locuri am mâncat sarmale minunate!
ghisor: Mulțumesc, Iubitorule de Cafea cu Aroma de Sarmale!
@crismis: Nuuu, Nici nu le-am zăzut pe ele, sarmale! Nuuu, nici nu vreau să le văd! (crezi că me-ar ajunge o oală de-aia de pământ cu vreo 24 de sarmale la o masă? Facem ”plici”! Și ce?)
Arată bine și mușchiul lui Tati, dar noi suntem români, nu?
Așa c-mi beau cafeaua cu... sarmalele tale!
Să vă fie de bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2024 [Restaurant Select] Din nou in lumea gastronomica deosebita! — scris în 15.06.24 de maryana52 din LERESTI - RECOMANDĂ
- May.2024 [Hanul Traditional Muscelean [Mihăiești]] Hanul traditional muscelean Mihăieşti, socoteala de-acasă nu se potriveste cu cea din târg — scris în 09.07.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 [Restaurant Select] O alta lume culinara!!!!!! — scris în 18.11.23 de maryana52 din LERESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 [Restaurant Pensiune Păstrăvăria Nămăiești] Experienta la pastravarie — scris în 02.06.23 de Milka1000 din BUCUREşTI - nu recomandă
- Nov.2022 [Restaurant Satu Muscelean [Cândeşti]] Satu Muscelean - Mâncare românească gustoasă într-un decor foarte... tradițional — scris în 21.11.22 de nicole33 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2022 [Restaurant Select] Admirabil — scris în 17.10.22 de BENDEAC din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 [Restaurant Select] Un restaurant cu ștaif — scris în 11.08.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ