Pastravaria Namaiesti – frumos loc, slaba organizare

TIPĂREȘTE

Dupa minivacanta de Rusalii de la munte, in care am mers cu colegii mei si familiile noastre, pe drumul de intoarcere am zis sa trecem si pe la Namaiesti sa vedem manastirea si pastravaria.

Cu toate ca in cele 4 zile ne-am imbuibat, literalmente, cu bunatatile facute de noi, am zis ca romanul care nu se dezice, ca mai incape si un peste la botul… iazului !

La Pastravarie se ajunge facand stanga iesind de la manastire. Este un indicator care iti anunta un drum de 4 km, fara sa te atentioneze si asupra calitatii lui. DC 19 este pana la un punct asfaltat, dupa care este drum de pamant accidentat si stramt.

De-a lungul celor 4 km treci prin comuna Namaiesti, o comuna absolut normala, si exact prin mijlocul satului Gura Pravat, unde pentru prima oara in viata am simtit nevoia imperioasa sa blocam toate usile masinii, sa mergem cu ochii indreptati spre inainte (fara sa facem contact vizual), si unde ne-am bucurat ca suntem intr-un grup de 5 masini!!! Cat vedeai cu ochii, etnia se revarsa stanga-dreapta, misunand pe la porti ca furnicile, din curtile fara garduri sau fara porti, din casele subrede, unele construite si din carton, cu rufe slinoase intinse pe garduri la uscat, cu copii care se alergau doar pe mijlocul drumului, cu cainii care se repezeau la masina, cu caii lasati slobozi… trebuia sa ai grija sa nu lovesti pe nimeni si nimic, in timp ce incercai sa eviti si gropile sau mizeriile lasate in drum.

Mmm… urata experienta, pe care, din pacate, am repetat-o si la intoarcere! Nu va mai spun cum m-au trecut fiorii, la intoarcere, cand una dintre fetele mai tinere, s-a postat in drum cu mana ridicata sa ne opreasca! Fiind prima masina din coloana m-au luat toate caldurile, dar dupa ce am stat cateva minute pe loc sa iasa o duba din una din curti… am plecat mai departe doar cu sperietura, fara incidente!

In fine, sa ma intorc la pastravarie, unde intr-un cadru natural superb, gasesti bazinele pline de peste si gasesti si o carciuma unde poti sa-ti potolesti pofta de peste, sub toate formele. Sunt mai multe bazine, iar pestii sunt calibrati dupa marime in ele… si copii s-au distrat cand ii vedeau aliniati toti cu capul in aceeasi directie si nemiscati (“ca masinile din Bucuresti, bara la bara” ) … sau cand ii vedeau ca sareau in jetul de apa care venea dintr-o conducta.

Peste toate lacurile erau poduri, pe care te puteai plimba, si pe care se urcau cei care scoteau peste din lac. Verdeata din plin, iarba inalta, salciile si pomii fructiferi, faceau sa fie umbra si o racoare “racoroasa”  tocmai buna de plimbat.

Tot aici se poate pescui si sportiv, dar nu cred ca in bazinele de peste, poate mai jos, dar nu m-am dus sa vad unde.

Am fi preferat sa stam afara, intr-unul dintre chioscurile amenajate din lemn, imbracat cu iedera, dar cum acestea aveau o capacitate maxima de 10 persoane si noi fiind 17 persoane, nu am avut loc intr-unul, asa ca am mers in interior. Nici acolo nu am gasit mese asa mari, dar nu a fost nicio problema pentru noi, obisnuiti sa “reorganizam” orice spatiu, facandu-l potrivit pentru grupul nostru. Am intors si alipit 3 mese si gata!

Fiecare si-a ales ce i-a poftit inimioara, incepand de la icre, ciorba de perisoare din peste, peste pe gratar, peste prajit, peste in crusta, iar cei care nu au vrut peste, au ales bulz sau piept de pui si ceafa de porc, insotit de cartofi prajiti si salata. Am dat comanda, si ne-am pregatit sa asteptam, avand in vedere ca pe meniu scria ca perioada de asteptare este de minim 45 min.

Pana aici toate bune si frumoase… dupa care servirea slaba si dezlanata, ne-a cam stricat buna dispozitie.

Nu erau decat 3 ospatari foarte tineri la toate mesele si chioscurile, asa ca erau destul de prinsi. Totusi la bucatarie, ori era o singura persoana, ori erau praf la capitolul organizare… pentru ca ne-a adus mancarea pe rand, defazata rau.

Ca exemplu, eu am luat pentru fetele mele doua portii de cartofi prajiti cu un piept de pui si doua salate de rosii, doua portii de papanasi si una de clatite. Ok, desertul venea la sfarsit, asta era logic…. dar ne-a adus o portie de cartofi prajiti si un piept, peste 15 min a adus si a doua portie de cartofi, la insistentele mele, iar salatele dupa alte 5 min (pe motiv ca atunci au fost gata!). Pai cat dureza sa trantesti intr-un castronel, o jumatate de rosie tataia mic si trei fire de ardei gras, pe care oricum si-o asezoneaza cel care o consuma?

Pestele fript pe gratar a venit de fapt prajit, clatitele cu ciocolata erau umplute cu gem… pe motiv ca au fost montate gresit!!! Montate gresit in alta zi cred, ca erau foarte reci… probabil refuzate si de altii… asa ca le-am trimis inapoi si eu.

Papanasii, in schimb, erau calduti, buni si gustosi, aici nu am ce sa le reprosez! Pestele a fost gatit bine, dupa cum m-au asigurat cei care l-au mancat.

Bineinteles ca la capitolul bauturi nu am gasit nimic din ce scria in meniu, asa ca a trebuit sa acceptam ce aveau ei!

Singurul lucru sosit foarte prompt a fost nota de plata (471 lei), pentru restul asteptand si o ora si jumatate. Preturile sunt destul de ok, dar si portiile sunt mici. O ciorbita de perisoare de 250g este 13 lei, un bulz de 300g este 16 lei, un piept de pui la gratar este 15 lei, iar pastravul fript sau in crusta este 25 lei, la 300 g. Oricum preturile in marea majoritate erau modificate cu pixul pe meniu!

Cea mai fericita alegere (luand in calcul raportul calitate/cantitate/pret) au fost papanasii, care erau doi, destul de mari, cu doar 10 lei portia.

A si un lucru, poate important, poate nu, acolo nu este semnal pe nicio retea. Chiar ne-am distrat pe tema asta, gandindu-ne ca poate antena a fost facuta bani pe undeva pe la centrele de fier vechi !

Si am uitat de parcare...se face inainte de intrarea in pastravarie, pe pajiste, sau in interior, unde sunt cateva locuri, trecand pe un pod de lemn, care desi se misca sub picior, este foarte stabil si rezistent.

---

VIZUALIZĂRI: 6468 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI