Una din zilele vacanței de la Curtea de Argeș, vezi impresii, am dedicat-o pentru vizitarea Mânăstirii Cozia, un obiectiv must see, propus încă de acasă! Cei aproximativ 35 km de la Curtea de Argeș până la Râmnicu-Vâlcea i-am făcut mai încet, drumul este destul de prost, dar peisajul este foarte spectaculos, cu dealuri verzi și sate pitorești, apoi spre nord către Cozia, alți 20 km pe un drum mult mai bun, practic pe malul Oltului. Dacă veniți de la Sibiu, sunt în jur [...] — citește

Dupa vizita la Manastirea lui Manole – vezi impresii — si scaldatul cu caii in Poiana lui Caliman, in sfarsit am ajuns si la Manastirea Cozia- locul de suflet a lui Mircea cel Batran. Pot spune ca este una dintre cele mai linistitoare si mai frumoase locuri vizitate de mine pana acum. In pronaosul manastirii, se afla mormintele voievodului Mircea el Batran si al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul. In curtea manastirii se gaseste si un mic muzeu, din pacate prea [...] — citește

Un loc plin de istorie care trebuie vizitat neaparat, unde chiar simti "umbra lui Mircea" la Cozia, vorba poetului, Am avut prilejul si privilegiul sa asistam la Sfanta Liturghie, la slujba de sfintire a apei, totul a fost minunat, slujirea a fost deosebita, cuvantul de invatatura a fost minunat. Manastirea are si un muzeu foarte impresionant cu multe icoane vechi in stare destul de buna si o multime de manuscrise vechi care dateaza din secolul XIV si XVI, aveau chiar si monede din sec. XIV [...] — citește

În a treia zi am pornit într-o plimbare ușoară de la Hotelul Oltul 3* (vezi impresii) să vizitam Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, cu hramul "Sfânta Treime". De la poarta de intrare, am urmat aleea pietruită din curtea mănăstirii care ne-a condus spre biserica Mănăstirii Cozia. Privirea mi-a rămas fixată pe pridvorul bisericii, decorat cu picturile, arcadele și ornamentele sale deosebit de frumoase, realizate prin tehnica de dantelărie în piatră. În [...] — citește

Călătorul străbate încet drumul de pământ care șerpuiește pe malul râului Olt; vine dinspre Râmnic la pasul calului care trage trăsura destul de hodorogită. Case mici se întind pe coastele dealurilor, trei-patru vaci pasc la o margine de fâneață, în zare se întrezărește defileul săpat de apă în măruntaiele munților. Zguduit de mișcările dezordonate ale trăsurii are traversează șleaurilor șoselei desfundate călătorul privește trecătoarea ale cărei ziduri de [...] — citește