Ivan Pescar sau Colibri de Delta

TIPĂREȘTE

O sa va intrebati de ce am pus titlul acesta cand de fapt este un loc unde noi am mancat, iar eu vreau sa va impartasesc experienta culinara de la un restaurant din Bucuresti.

Cred ca multi dintre voi, mai ales cei de ai locului, au trecut pragul sau macar au auzit de restaurantul „Ivan Pescar”din Bucuresti si din Tulcea, proprietate a cunoscutului sportiv Ivan Patzaichin. Stiind ca sportivul nostru este om al deltei te-ai gandi ca numele restaurantului este o asociere a prenumelui acestuia si principala indeltnicire a barbatilor din delta, dar numele este dat de o pasare micuta cu un colorit superb, ”locuitoare” a deltei si mare iubitoare de peste. „Ivan Pescar”este de fapt un pescarus de un albastru superb si mai este numit si King Fisher.

Desi colegul nostru de pe site”Testosu” a scris despre acest restaurant si de unde ii vine numele, nu am putut sa trec peste si sa nu va reamintesc daca ati citit sau sa le spun celor care au ratat articolul scris acum ceva timp.

Despre localizare nu am sa va spun prea multe pentru ca nu stiu sa explic la fel de bine ca un bucurestean si apoi avem GPS si sigur gasim locul, dar am sa amintesc ca este chiar in Piata de Flori George Cosbuc din Rahova, la parterul cladirii „The ARK „, fosta Bursa de Marfuri.

Am mai incercat acum aproape un an sa mancam aici, dar am prins momentul cand era inchis pentru o perioada mai lunga si apoi am gasit alte „mancatorii” vorba deja consacrata a lui „crismis”.

La ultima deplasare in capitala, cu ocazia concertului de muzica greceasca, sustinut de Nikos Vertis, s-a ivit ocazia de a cauta din nou „Ivan Pescar si Scrumbia Bar”. De data asta, astrele au tinut cu noi si dupa o balaceala la Therme ne indreptam spre restaurant pentru o cina cu peste. Ce altceva am putea manca la „Ivan Pescar”?!

Ajungem pe la ora 20, desi noi facusem o rezervare pentru ora 21 si pentru ca era prea devreme si pentru ca piata era plina de flori (a doua zi era 1 Martie!) facem o plimbare printre standurile cu flori si ne „imbatam „ de miros si culori.

Ne-am multumit doar cu privitul si ne intoarcem spre ceva mai prozaic, adica spre mancare.

Intrarea in restaurant se face chiar din Piata G. Cosbuc si cum se intra in holul central al cladirii facem stanga, nu inainte de a da nas in nas cu imensul sturion din carton ce-si face veacul pe doua lotcii.

Urmatorul personaj pe care il intalnim este un ospatar ce ne explica ca masa noastra este ocupata, dar se va elibera imediat si ne ofera ca alternativa o masa situata cumva mai izolat, in partea laterala a zonei de magazin (exista si posibilitatea de a cumpara vinuri, salata de icre si peste afumat pentru acasa)

Ne declaram multumiti cu masa oferita si comunicam ca nu dorim sa ne mai mutam. Aveam cumva separeul nostru. In interior, atmosfera este placuta, decorurile sunt simple si inca mai au de facut ceva finisari. Un schelet de lotca atarna din tavan, mesele sunt simple, fara fete de masa. Cateva scaune colorate rup cumva monotonia. In coltul in care am stat noi, pe doua laturi se afla rafturi simple din lemn pe care sunt expuse vase din ceramica, galeti si tigai pentru gatit, iar pe un alt raft sunt sticle cu vin de la diferite podgorii din tara. Produsele expuse sunt de vanzare, pentru vinul ce poate fi baut in restaurant trebuie consultat meniul.

Chiar la intrare in restaurant, pe un poster mare, ne intampina un personaj pitoresc despre care aflam ca este „deda” Artimon Haralambie sau Patriahul Deltei cum l-au numit cei care l-au cunoscut. Deda Artimon, ne priveste cu ochii senini si cu un zambet discret in coltul gurii ce pare a ne spune ca s-a impacat cu tot ce a fost bun sau mai putin bun in delta. Batranul pescar a parasit aceasta lume, dar spiritul lui dainuie in amintirea celor care l-au cunoscut si a celor ce iubesc delta. Ne strecuram pe langa deda Artemie si ocupam masa destinata. Imediat vom primi meniurile si fiecare incearca sa aleaga ceva specific zonei de delta. Un meniu plin cu bucate ce au ca ingredient principal pestele. Diferite soiuri de peste, gatit in diferite moduri sunt gata sa-i sature pe cei flamanzi. Ne hotaram si alegem de pe pagina cu”Retete alese din Delta Dunarii”, o „Picanca de stiuca”, o „Malasolca” si o”Scordolea”, dar inainte, sotul ia un bors pescaresc si mai luam o portie de icre de stiuca ce ne va fi servita cu paine prajita. Mancare gustoasa, proaspata, pregatita simplu asa cum o pregateau gospodinele din delta. Nimic nu este sofisticat, dar este gustos. Dintre felurile luate de noi (bineinteles ca fiecare a gustat din toate) s-a remarcat picanca si malasolca, dar si borsul si icrele. Scordolea, nu a mai incaput pe podium, dar nici nu a ramas in farfurie.

La bucate bune merge si un vin bun si am stropit pestele cu un vin alb de la Crama Sapata (si vinul fiind tot de pe meleaguri tulcene).

Pentru incheiere am comandat doar o portie de placinta cu branza dulce si asa cum va inchipuiti a fost bunaaa si suficienta pentru toti trei.

Satisfacuti de bucataria de la Ivan Pescar am luat ceva si pentru acasa, niste icre de stiuca si scrumbie afumata.

Restaurantul, nu este de fite, dar e un loc unde te simti bine, unde esti tratam cum se cuvine, cu personal amabil si cu timp de asteptare rezonabil. Sa nu uit sa va spun ca este interesant sa vizitati toaleta aflata la demisol si veti vedea din poze de ce.

Nu trebuie sa ma credeti pe mine, e nevoie sa mergeti si sa va convingeti ca mancarea simpla, gatita dupa retete vechi poate face concurenta bucatelor sofisticate pregatite de bucatari celebri.

Ivan Pescar poate fi o alegere pentru o masa de peste pregattita dupa retete din Delta Dunarii!

---

VIZUALIZĂRI: 1300 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI