GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Saray: Oriental fără atmosferă orientală
TIPĂREȘTEZiua de 5 iunie. Zi deosebită. Alegeri locale, concert Maroon 5, dor de Turcia.
Dimi căutam oferte pentru litoralul turcesc, mi-e dor tare. Unii ar zice: ”de ce să mergi mereu în aceeași țară? Există multe alte locuri minunate pe lumea asta! ”
”Ce-mi pasă mie de alte țări, eu vreau să fiu răsfățată, să mă simt ca o sultană, nu vreau să mă enervez în vacanță! ”
Lălăială profundă dimineața, tot ceea ce-mi doream nu era realizabil. C dorea să voteze, eu nu. Mă gândeam că iar pun o ștampilă și cineva se va îmbogăți peste noapte:(.
”Mergem la votare? / Nu prea am chef! / Hai că după, mergem la o înghețată! ” Șantaj subtil, sunt de acord, mă gătesc un pic și-s gata de plimbare.
Cam agitație pe străzi, soarele încingea asfaltul și mințile oamenilor.
Ne facem datoria de cetățeni, votăm, apoi mă pomenesc cu o surpriză: mergem la un restaurant turcesc :), în Centrul Vechi. Care ”Centru” nu prea e pe gustul meu, prețuri uriașe, cărămizi ce stau să cadă-n capul oamenilor, pavele de proastă calitate-îmi intră tocurile de 10 cm printre ele și-mi stric pantofii de duminică.
Lipscani 21. Restaurant Saray (în traducere-palat). Aproape de magazinul Victoria. Venind dinspre magazin, pe partea stângă, văd un restaurant libanez, unul italienesc și apoi acest Saray. Pe dreapta sunt schele de șantier, un peisaj caracteristic pentru Lipscani.
O domnișoară drăguță ne întâmpină cu un zâmbet larg, ne mulțumește pentru că i-am ales. La intrare, în partea stângă, pe o comodă din lemn negru se aflau multe stegulețe, câteva meniuri ale restaurantului dar și hărți ale Bucureștiului, utile turiștilor care treceau pe acolo, hărțile erau gratuite, puse special pentru cei care aveau nevoie.
Am fost invitați să ne alegem o masă. Din 15 mese de pe terasă, erau ocupate doar 4. De jur împrejurul terasei, jardiniere cu buxus delimitau strada de mese. Pardoseala, aceeași, a Lipscanului, de proastă calitate. Mesele erau din lemn, cu picior de inox, scaunele tapițate erau comode, de bună calitate. Nu suport scaunele din plastic la un restaurant, îmi dau o senzație de ”ieftin”, de bodegă. Pe toate mesele, olivierele și șervețelele erau prezente, vaze mici cu garoafe turcești și două bucăți de pânză roșie așezate pe blat întregeau decorul din fața ochilor.
Meniul stufos a fost pe gustul meu nepretențios. Din două în trei pagini:P găseam câte o poveste a unui fel principal de mâncare, povești scrise în română și-n engleză. Ce-mi plac poveștile! Nici nu știam ce să fac: să aleg ceva sau să citesc? C mă ceartă: ”închide meniul să vadă fata că te-ai hotărât să comanzi și citești după! ” Avea și el dreptate, dar aveam o problemă: nu știam la care poveste să mă opresc, pentru că eu doream să mănânc ceva special, povestit, nu ceva fad, fără aromă orientală.
Închid meniul, vine o tânără frumușică, comandă C. un ISKENDER KEBAP (350 gr), fără poveste, dar care conține carne de vită și oaie cu sos de roșii, legume, bucățele de lipie, unt și iaurt. Eu mă tot frământam, nu știam ce să aleg: o poveste de dragoste sau o favorită a sultanului. Sincer, le-aș vrea pe amândouă, dar nu să le mănânc! Mă hotărăsc la SULTAN S FAVORITE (400 gr), o specialitate din carne miel, cu piure din vinete cu cașcaval, asezonate cu legume și bucățele de lipie. El un pepsi și un expresso scurt, eu o limonadă și un cafe frappe.
După ce preia fata comanda, deschid și eu meniul să-l citesc liniștită, la o țigară. Poveștile curgeau, care mai de care interesante: tocănița inventată de un cioban, tocănița de la Cappadocia, istoria unui kebap creat de un tânăr tâmplar din dragoste pentru fata unui pașă. Aperitivele au și ele o descriere interesantă, ”ouăle de elicopter” de asemenea, dar și desertul ”Fistikli kunete”, cel care liniștește copilul neastâmpărat.
Pe o pagină din meniul generos găsesc ”Ghidul obligatoriu al produselor alergene pe teritoriul UE”.
Salate, pizza turcească, băuturi, baclavale, toate le găsiți acolo, dar la prețuri de... Lipscani, adică piperate.
Pe ultima pagină citesc despre narghilea și privesc o poză urâțică ce-mi înfățișează o tânără care privește cruciș la fumul din fața nasului său.
Termin de răsfoit, fac poze-spre disperarea soțului meu, îmi iau telefonul și merg în restaurant pentru a continua descoperirea ”tărâmului turcesc”. În interior, 13 mese, toate din același lemn calitativ, diferă culoarea pânzei folosită ca design, aceasta fiind de culoarea nisipului, scaunele erau la fel ca și pe terasă, din lemn, dar tapițate în ton cu pereții. Pardoseala din parchet. Pereții interesanți, luminați obscur de câteva aplice montate în partea superioară a celor cinci tablouri ce aveau ca protagonistă femeia. Un frumos candelabru atârna de tavanul din lambriuri și bârne.
Barul era pe fundalul încăperii, încadrat de două uși: una de la bucătărie și cealaltă de la toaletă-un loc curat dotat cu toate consumabilele necesare.
După scurta mea plimbare, mă întorc la masă, unde mă așteptau bucatele alese.
Am ales mâncarea preferată a sultanului Murat, din pură curiozitate. A fost un picuț cam nesărată, dar gustoasă, cărnița de miel era fragedă, roșiile și castraveții erau crude-adică hrană vie, ardeiul iute era copt pe plită, ploaia de pătrunjel completa ”creația” bucătarului. Mâncărica soțului a fost foarte gustoasă, după spusele lui. Nelipsita LAVASH a fost din partea casei, nu am regăsit-o pe nota de plată. Cafe frappe-ul a fost fără înghețată:(, deci nu dintre cele mai grozave savurate de mine.
Am plecat să mănânc o înghețată și m-am ales cu un miel=)). Înghețată nu aveau de niciun fel, un mare minus din partea mea.
Alte minusuri: lipsea muzica orientală, lipseau turcii;), lipseau palmierii și leandrii.
Wi-Fi nu l-am încercat, nu am avut nevoie, nu am avut timp, eram prea ocupată cu poveștile și pozele găsite în meniu. Dar soțul meu mi-a comunicat că funcționa perfect.
Am înțeles că au și meniul zilei, la prânz, în timpul săptămânii.
Pentru iubitorii bucatelor turcești, și nu numai, recomand cu drag acest loc unde lipsește atmosfera orientală, că doar este pe Lipscani.
N-am scris niciodată despre vreun restaurant, nu am considerat necesar, dar mă gândesc că poate mai există cineva cu dor de Turcia și-atunci poate-i va fi util.
Nu mi-a displăcut plimbarea, dar sincer preferam Maroon 5 și o sticlă cu apă plată. Chiar dacă prețul era uriaș și chiar dacă stateam în picioare 7 ore.
Nota de plată la restaurant: 131 lei
Pentru a vă introduce eu în atmosferă: https://youtu. be/mtJGJP50zNw
Trimis de krisstinna in 09.06.16 21:29:48
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krisstinna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@krisstinna:
Iskender este și preferatul meu. Am mâncat de multe ori la restaurantele specifice din București. Cel de față nu exista la vremea respectivă.
Ce crezi ca am comandat când am ajuns prima dată în Turcia în urmă cu mulți ani?
Oricum, să vă fie de bine.
Mi-a plăcut și articolul și meniul. 
@krisstinna -
Credeam ca m-am lecuit o vreme de miel la cat am mancat la bulgari si la greci dar tu deja m-ai intors, dupa o saptamana fara, vreau inapoi sau undeva unde se mananca miel bine facut. Sa-ti fie de bine! Vom citi povestile, avem trei motive in curand si gasisem doar un singur loc, asa ca articolul tau a picat bine.
Krissule, pot sa spun ca te înțeleg perfect... De pe marginea unei piscine de prin Belek, te felicit pt articol!
@krisstinna - În afară de pizza, după cum se știe specific turcească, io nu cunosc decât baclavaua. Dar doar citind ce-ai descris și tot îmi plouă-n gură. Articolul ăsta este fix pe gustul meu și ca lungime, așadar savuros cap-coadă! Votat cu poftă și cu drag!
@webmasterX - Mulțumesc.
=
all-Mulțumesc de vizită și apeciere!
@nicole33 - Știu că ești fan Turcia, ca și mine. Nu cred că e ceva ce nu-mi place din ”bucătăria” lor.
Față de greci, de unde vin mereu nemulțumită și sătulă de pizza...
Mulțumesc pentru vizită și cuvintele frumoase.
Vacanță plăcută!
@elviramvio - Dacă-ți place carnea de miel, nu te vei lecui niciodată.
Băiatul meu preferă restaurantul Edessa, din Colentina. Am comandat și noi (de acasă) o singură dată, a fost foarte gustoasă mâncarea. Sinceră să fiu, nu cred că e ceva ce nu-mi place, indiferent de alegerea făcută. Au preparate gustoase, ei combină carnea cu orezul fiert, iar legumele sunt nelipsite din meniu.
Mulțumesc pentru vizită, ecou și apreciere!
@krisstinna -
Edessa o stiu, turcul are multi clienti de-ai lui ca asta-i zona, asa ca inca face mancare buna.
@papone - În primul rând vă doresc o vacanță frumoasă! Te rog să fii cuminte, să nu superi Pufoșenia!
Acum, pot să recunosc: eram în metrou când am citit ecoul tău, vorbeam cu un foarte bun prieten la telefon și-i spuneam: ”eu sunt în metrou, sunt terminată, obosită, iar un bun coleg de pe saitul AFA e la turci, în vacanță! ”
O să-mi vină și mie rândul, sper, mai la toamnă!
Dar, până atunci dau o fugă până la Maria, iar în iulie merg acolo unde a rămas o parte din tine, mă gândeam că poate... o vrei înapoi? Nu, nu cred, pentru că ți-a plăcut tare mult și cred că într-o zi te vei întoarce cu drag acolo. O să fac un pic foamea, nu-i pe gustul meu mâncarea lor, dar mă voi distra cu siguranță, au bere bună! 
Mulțumesc pentru frumoasele cuvinte, vă pup pe amândoi și vă doresc un sejur minunat, să vă întoarceți cu bine acasă!
@Zoazore - Draga mea, mă bucur de vizita și aprecierea ta, mă bucur că m-am încadrat cu lungimea și nu te-ai plictisit.
Promit să mergem intr-o zi la un restaurant turcesc și să savurăm câte ceva din preparatele lor delicioase.
Dacă mă gândesc la înghețata lor, după rețeta turcească, îmi vine să plâng. E o înghețată ca o caramelă, din care se mușcă, nu se linge, nu se suge
Bine, le poți face pe toate trei, nu te oprește nimeni.
Și dacă mă mai gândesc și la berea efes, o să mă bat singură până la toamnă!
Te salut cu drag și vă doresc o vacanță minunată! 
@krisstinna: Chiar așa? Ai fost mituită ca să îți exerciți obligațiile civice?
Drăguță descrierea restaurantului și mai ales sinceră. Păcat că lipseau turcii, dar turcoaice erau? Sau măcar vreo leandră sau palmieră.
Mie centrul vechi îmi pare o găselniță fantastică pentru turism. Un loc de unde se pot scoate banii din buzunarele turiștilor străini, le place zona. Mi-au confirmat mulți. Poate ar trebui mai multe magazine de suveniruri.
Acum vreo câțiva ani buni am ajuns pe acolo după ce la ora 12:00 se spărsese gașca, se închisese restaurnatul și câțiva dintre noi au hotărât să continuăm. Țintă sigură - centrul vechi. Pe la 3:30 obosiți am hotărât să mergem la casele noastre. Am fost fascinat să văd cum valuri, valuri de tineri de abia soseau, se pregăteau de partea a doua a petrecerii. Pesemne se închiseseră cluburile. O vânzoleală de nedescris atunci când oamenii dorm, ba unii se pregătesc deja de serviciu.
Acum vreo 4 ani a fost o expoziție pe o temă tehnică (nu intru în amănunte). Colaboratorul nostru din Grecia a apărut, deși era esențială prezența lui, abia după orele prânzului. Se pierduse în meandrele centrului vechi, iar trezirea i-a fost imposibilă. Uite așa, imperfect cum e, Centrul Vechi a mai prins un străin în mrejele lui.
Turistic vorbind este un loc ce trebuie păstrat cu sfințenie. Este unul din punctele forte ale Bucureștiului.
Vorba prietenului meu Nichita: "Câtă vânzoleală pentru o neîntrebată naștere! ". Dar pe vremea lui nu era la modă expresia: "prietenii știu de ce". 
@Dabator - Eu nu mă las mituită 
! Am jucat puțin teatru pentru a fi mai interesant Am votat de fiecare dată, consider că am o obligație morală față de cei care și-au dat viața în 89 pentru ca noi să fim azi liberi. Apoi m-am gândit că poate va fi mai bine pentru copiii noștri, nu pentru ai lor. M-am cam înșelat, cei drept, dar eu tot sper
Pe vremuri mergeam cu drag pe Lipscani, era favoritul meu pentru magazine dar și pentru aglomerație. Îmi plac oamenii, ador să fiu în preajma lor, să-i privesc, să-i studiez.
Acum mi se pare periculos, totul stă să cadă, prețurile sunt exagerat de mari, sunt și câteva magazine cu prețuri nesimțite.
Sunt mulți turiști, și ziua și noaptea. Am fost de multe ori. Când a venit prietena mea (64 ani, profă de pian) din Elveția, primul lucru care mi-a spus a fost: ”vreau să mergem in Centrul Vechi, să servim prânzul acolo”. M-am conformat, dar i-am cerut părerea la final și mi-a spus că într-adevăr e o zonă interesantă, dar foarte periculoasă. Despre prețuri mi-a spus că sunt mici în comparație cu Elveția
Păcat că de mulți ani se tot ”străduiesc” unii să consolideze, să reabiliteze, să facă ceva praf și nu reușesc! Pe an ce trece degradarea clădirilor este mai accentuată.
Vreau să cred că nu sunt... ”un raspuns caruia nu I s-a pus nici o intrebare”
Mulțumesc de vizită, mulțumesc pentru vorbele frumoase, mulțumesc pentru apreciere.
@krisstinna: Krissule, mulțumim pentru urări si te pupam si noi, de sub soarele turcesc, ce ti-e atât de drag. Pe baba mea preferata o s-o vizitam si noi, sper chiar luna asta. Cat despre Zakynthos, probabil va mai urma si a treia vizita, cândva.
Vacante perfecte si sa ne revedem cu bine!
@krisstinna -
” N-am scris niciodată despre vreun restaurant, nu am considerat necesar
Nici eu (nu am considerat necesar). Dar ce am mai căutat pe net când am avut vreo nevoie... Și nu doar o dată. Așa că mi-am reconsiderat poziția și văd rostul articoleleor despre restaurante, mai ales a celor mai acătării.
Chiar dacă am în continuare oroare să fotografiez farfurii cu mâncare o să învăț să fac și asta pentru că este altceva când exemplifici.
Am răsuflat ușurată când ți-am citit ecoul lămuritor despre vot, mă speriasem. Și eu sunt dezamăgită dar nu m-am gândit vreodată să nu-mi exercit acest drept.
”Nu mi-a displăcut plimbarea, dar sincer preferam Maroon 5
8 ore a stat fi-mea în picioare la concert. A fost fericită că a stat la 3 metri de favoriții ei și ce pot să-ți spun este că la 12 noaptea când a ajuns acasă nu a putut să-mi povestească mai nimic pentru că nu avea voce. Din păcate pozele pe care le-a făcut nu sunt grozave. Am vrut să încarc câteva la articolul tău cu Enrique dar nu sunt clare deloc.
De vreo lună ni s-au terminat măslinele și ne tot socotim cum să facem să ajungem la Istanbul sau măcar la Edirne. Nu numai pentru măsline dar avem și noi poftă de chestii. Saray-ul tău n-a făcut decât să pună sare pe rană.
@Aurici - Hey, mulțam că ai trecut pe aici!
Ai dreptate, sunt importante și articolele despre restaurante. Dar, neavând FB, nu-s învățată cu pozele, cu și despre mâncare. Nu știam ce anume trebuie să scriu despre un restaurant astfel încât informațiile să fie utile. Am procedat ca la o cazare, am ”inventariat” tot, că de spirit de observație nu duc lipsă, de interpretări nici atât
Bine, nu m-am putut abține, ca și tine, să nu condimentez sau să filozofez puțin, considerând că e necesară culoarea și aroma articolului, nu numai a bucatelor.
Și mai ai dreptate când spuneai că ar trebui separate articolele despre restaurantele în care se povestește despre Revelion. Degeaba scriu despre restaurantul X unde am mâncat ieftin și bine, dacă la sfârșit de an petrecerea și mâncarea au fost groaznice. Sau invers. Nu e relevant.
Cât despre concert, mă bucur că fata s-a simțit bine, dacă eram eu cu ea avea niște poze frumoase. Eu m-am împrietenit la concert cu 2 tinere cărora le-am trimis poze și filmulețe pentru că ele nu au reușit să fotografieze clar. Data viitoare, poate... reușesc să ajung la concert și-i dau eu poze
Măi, mai bine la Edirne, eu așa zic! E mai aproape și mai sigur, crede-mă. Să te gândești și la mine dacă ajungi acolo. Nu neg, Istanbul-ul e marea mea iubire, dar acum aș zice și eu pass...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2024 [Restaurant Casa Oamenilor de Știință / Casa Assan] Restaurantul Casa Oamenilor de Stiinţă, de vizitat clădirea — scris în 19.11.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2024 [Restaurant E3 by Entourage] Restaurant: E3 by entourage, - excelent — scris în 09.11.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 [Un Poco Pizza Fresca] Poco Pizza - se putea și mai bine — scris în 07.11.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Restaurant La Copac] Sub dud La Copac — scris în 01.10.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Restaurant Long Fong] Long Fong - Restaurant chinezesc în București — scris în 09.09.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Cafe Bar La Pod by Gogu Constantinescu] Nonagenari la restaurantul ˝La pod˝din parcul Carol — scris în 05.09.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2024 [Restaurant Cococerie] Cococeria – amintiri din copilărie — scris în 20.08.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată