E loc de mai bine

TIPĂREȘTE

Cu puțin timp înainte de întâlnirea AFA de anul ăsta, am decis să merg și eu la schi, să văd dacă mai sunt în stare să stau pe picioare, dar și să văd cum merg noile schiuri și clăparii de la Moș Crăciun.

Fiind cam „în scurt”, dar și cam pe final de sezon de schi (de ce oare?!? că era zăpadă să le bag și în cap fraierilor care închid stațiunea doar pentru că a trecut 10 martie... - peste 70 cm când am ajuns eu, și a mai și nins!) am găsit relativ greu, într-un final primind un răspuns prin saitul de rezervări de la pensiunea Rafael.

Mi s-a solicitat un avans (pe care l-am achitat imediat online, după ce mi-au comunicat datele de contact și bancare), urmând ca restul sumei să fie achitat la fața locului.

Și iată-ne pe noi luni pe la ora 14 intrând pe poarta pensiunii, întâmpinați de Boby, un ciobănesc german vesel care de altfel ne băga mereu în seamă când ieșeam prin curte. Am făcut rapid formalitățile de cazare, am cărat bagajele în cameră (cam răcoroasă, dar ni s-a promis că până pe seară se va mai încălzi, iar dacă tot nu e destul, vom primi un calorifer electric/aerotermă) și apoi am ieșit să mâncăm ceva de prânz (la pensiune nu prea era ce, la ora aia, deși au și ei restaurant - cămara era cam goală).

În fine, despre ce, cum și pe unde am mâncat cât am stat acolo, în articole separate. Acum voi descrie doar partea de cazare de aici.

Camera - potrivit de mare, cu trei paturi (a fost și mama lui iubi cu noi), luminoasă și primitoare ne-a așteptat curată și cam răcoroasă. Am dat regulatorul termostatic al caloriferului la maxim, dar asta nu prea a adus multe grade în plus. Noroc cu soarele care ne intra pe geam și cu excelenta izolare termică a clădirii, altfel am cam fi tremurat... Sau am fi mărit destul de mult consumul de curent al camerei... În fine, să revin: în afară de cele trei paturi, mai există un șifonier, trei noptiere, un TV (cu semnal de la DIGI, programele de bază) și cam atât. Pe balcon erau două scaune și o masă de grădină (plus o scrumieră, pt. vicioși), dar în cameră... nimic: Și chiar ar fi fost utilă o masă, ceva... Așadar, pe durat șederii noastre, am adus-o înăuntru pe cea din balcon. (camera are de fapt acces la două balcoane! ;))

Baia - potrivit de mare, cu o cabină de duș foarte faină (din păcate, cam neglijată la capitolul curățare dar mai ales întreținere - avea ceva deficiențe la partea asta) și mai ales foarte bine etanșată. Mai era acolo și o chiuvetă cu două suporturi de pahar (dar fără pahare!) și un „tron”, dar niciun cuier pentru haine sau prosoape. Am folosit pentru asta caloriferul - dar și ăsta era cam neîncăpător pentru 6 prosoape...

Restaurantul, mâncarea - la parter, lângă recepție, se află un băruleț și sala de mese. Aici se poate mânca atât micul dejun (inclus), cât și ceva pentru prânz sau cină. Micul dejun a fost mai mult decât îndestulător (chiar am rugat să primim ceva mai puțin! e păcat de risipă) și de bună calitate, iar ceea ce am primit la cele trei cine luate acolo (mămăligă cu brânză - straturi, ca în Ardeal, piept de pui la grătar, pulpe la cuptor) au fost bune și gustoase. Poate nu o fi un meniu foarte variat, dar ceea ce pot oferi merită încercat.

===

Alte considerații: personalul (inclusiv patronul care a stat și el acolo pentru 2 nopți) au fost foarte de treabă, amabili, serviabili.

Tot în sala de mese se poate sta și la socializare (pentru vicioși e și o terasă unde își pot exercita viciul), există cărți de joc, jocuri de societate - noi am folosit o cutie de remy ca să jucăm canastă. E bine totuși să coborâți aici cu o haină mai groasă pe voi - e cam răcoare. Sau să acceptați invitația patronului la un pahar de palincă... ;) - nu ca mine, care l-am refuzat...

Există semnal de GSM, WiFi și se poate plăti inclusiv cu cardul.

===

Peisajul - pur și simplu superb! În curte mai e și un foișor unde se poate face grătar, un loc de joacă pentru copii (acum plin de zăpadă, dar în lunile mai calde, cred că e foarte apreciat de cei mici).

Pârtia trece chiar prin spatele pensiunii, dar ca să ajungi acolo e preferabil să mergi cu mașina până la parcarea din dreptul Arenei Platoș. Asta dacă nu e week-end în plin sezon. Atunci mai bine mergeți pe jos, și vă schimbați acolo în clăpari, iar bocancii îi puneți într-un rucsăcel pe spate).

===

Una peste alta, mai ales dacă nu e multă lume cazată acolo (noi am fost singuri în primele două nopți, apoi a mai venit o pereche), e un loc perfect de odihnă. Altfel, dacă nu cumva sunteți cu un grup care ia toată pensiunea, e posibil să fiți deranjați de cei mai puțin civilizați (care din păcate sunt încă destui prin unitățile de cazare de la noi și de aiurea) - din păcate pe partea de izolație fonică nu e totul perfect.

---

VIZUALIZĂRI: 840 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI