ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 08.09.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2021
DURATA: 1 zile
Familie
4 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Curtea Domnească din Vaslui – „capitală” medievală în sudul Moldovei

TIPĂREȘTE URM de aici

Pe drumul spre Iași ne-am oprit să mai vizităm câteva importante obiective istorico-culturale, de exemplu conacul familiei Rosetti-Solescu și mormântul Elenei Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza (vezi impresii). Dar cu puțin timp înainte de a ajunge la tristele ruine din comuna Solești ne-am oprit pentru un popas scurt la unul din principalele simboluri istorice ale orașului Vaslui: urmele Curții Domnești.

Vasluiul a fost atestat documentar la 1423 într-un document intern emis de Alexandru cel Bun, dar cronicile externe îl pomenesc încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. De altfel, târgul s-a dezvoltat de timpuriu fiind amplasat de-a lungul unor cunoscute rute comerciale, fiind alături de Bârlad un punct important de legătură între nordul Moldovei și cetățile de la Dunăre și Marea Neagră. În secolul al XV-lea orașul Vaslui atinsese un grad ridicat de urbanizare dovedit prin descoperiri arheologice (cahlele cu smalț verde care atestă sisteme avansate de încălzire, fragmente de pictură murală, obiecte de podoabă și vase de lux etc.)

Scurte considerații istorice. Vasluiul devine reședință domnească în vremea lui Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, atunci când a fost ridicată o primă curte domnească în târgul medieval situat în Țara de Jos a Moldovei. Construcțiile vor cade pradă unui mare incendiu provocate de o invazie a tătarilor.

Curtea Domnească este reconstruită de Ștefan cel Mare care își stabilește în palatul cu loggie de aici reședința temporară. Cercetările arheologice au scos la lumină fundațiile acestui palat cu ziduri groase de 2 m și cu piloni de susținere a bolților de cărămidă ale pivniței. Palatul avea parter și etaj, la nivelul superior existând un balcon deschis; s-au descoperit fragmente de ancadramente cu tentă gotică provenind de la uși și ferestre, plăci pavimentare, cahle de lux, faianță persană, sticlă de Murano, ceramică smălțuită – toate arată existența unei reședințe potrivite rangului de conducător al Moldovei. Reședința voievodală este completată de construcții anexe dedicate slujitorilor, oștenilor, animalelor și proviziilor.

Ștefan cel Mare ctitorește la 1490 biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” cu rol clar de paraclis al curții domnești. După epoca ștefaniană reședința domnească începe să se degradeze, ca numai după 150 de ani să fie părăsită întru totul.

Vizita în zona Curților Domnești din Vaslui.

Am parcat autoturismul pe strada numită cum altfel decât „Ștefan cel Mare” și am pătruns în incinta complexului de monumente restaurate printr-un proiect european care a urmărit consolidarea și valorificarea turistică ale valoroaselor urme ale epocii ștefaniene (lucrările s-au desfășurat între anii 2011-2014).

La mijlocul anilor 1600 călătorul sirian Paul de Alep descrie complexul domnesc găsit la Vaslui: La Vaslui se află palatele sale [n. r. se referă la Ștefan cel Mare], feredeul său, grădinile sale, apoi biserica mare și înaltă cu turlele sale avântate și foarte înalte. Ei bine, noi am găsit la fața locului un mic parc arheologic, un parc drăguț amenajat (grădinile de altădată), urmele unui cimitir medieval, biserica restaurată, o clopotniță nouă și o clădire refăcută pe urmele medievale.

Am pătruns în incinta complexului prin curtea bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” , lăcașul de cult ctitorit de Ștefan cel Mare în 1490 fiind refăcut aproape integral în secolul al XIX-lea (după care au urmat numeroase refaceri și restaurări). Pe fațada de vest se păstrează pisania originală în limba slavonă, pereții sunt din cărămidă și piatră, iar ca ornamente arhitecturale vedem ocnițele false, discurile smălțuite, precum și chenarele în stil gotic din jurul ușii de acces și de la ferestre. În interior aproape totul e transformat, ultima restaurare aducând o pictură nouă în frescă, catapeteasmă refăcută și mobilier realizat în anii din urmă. În timpul lucrărilor dintre anii 2011-2014 s-a ridicat o clopotniță nouă, într-un stil architectural apropiat epocii ștefaniene.

Amenajările peisagistice din parc se întind pe aproape 10.000 de metri pătrați, spațiile verzi și parcelele cu flori aducând un plus de relaxare vizitatorului. S-au trasat alei noi pavate cu dale de piatră, s-au plantat arbori și arbuști, au fost așezate numeroase bănci de lemn, s-a creat un mic amfiteatru.

Situl arheologic „Curtea Domnească” este marcat printr-un zid semicircular prevăzut cu mici ferstre, central fiind schițată o poartă de acces. Lângă această construcție figurativă sunt poziționate mai multe fragmente de ancadramente, elemente decorative din piatră ori bucăți din pietre funerare.

Construcția patrulateră din piatră descoperită de arheologul Al. Andronic și identificată drept „Palatul Domnesc” , de fapt e vorba de pivnițe și fragmente de zid, au fost integrate într-o clădire nouă ce se înalță deasupra vestigiilor, înglobându-le. Am observat prin geamurile ușii încuiate bolțile din pivniță și amenajările incipiente ale unui spațiu expozițional.

Lângă clopotniță a fost realizat un spațiu destinat cimitirului (medieval sau nu), sunt câteva monumente așezate în acea curte de mici dimensiuni, iar la mică distanță este alt areal cu pivniță, zid de piatră și platformă pietruită care se vrea a reproduce o piață medievală/spații comerciale – cel puțin așa am citit într-un material.

Concluzii. Complexul aulic care a existat la Vaslui demonstrează importanța acestui târg în viața politică și economică a Moldovei. Amenajarea și valorificarea turistică a reședinței domnești din Vaslui constituie un atu pentru orașul moldav, un punct de atracție istorică, religioasă și culturală pentru vizitatori. Mi-a plăcut cum a fost amenajat întreg spațiul, dar aștept o valorificare mai accentuată din punct de vedere istoric – mai multe panouri informative, mărirea lapidarium-ului, organizarea unei expoziții în beciurile domnești etc.

Alegeri inspirate!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 08.09.21 09:35:25
Validat / Publicat: 08.09.21 09:52:16
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în VASLUI

VIZUALIZĂRI: 734 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P23 Cimitir - reamenajare.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31700 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

adsoPHONE
[09.09.21 00:30:32]
»

@tata123 ????: Vad ca totul a crescut ca painea cea calda! Acum 20 de ani, acolo nu era mai nimic. Arata frumos, desi mi-e teama ca totul e usor fantezist. Dar... se poarta.

In Moldova au existat numeroase curti domnesti, afara de cea din capitala Suceava: la Harlau, Iasi, Piatra, Bacau, Vaslui, probabil Barlad si altele. Ceea ce nu inseamna ca aceste orase au fost capitale in sec. XIV-XVI (Iasi a devenit in ~1570).

Existau trei mari motive pentru infiintarea lor:

1. Domnitorul era singura instanta de judecata pentru numeroase pricini. Drumul de la Barlad la Suceava ar fi durat, in acele vremuri, multe zile. Plus pericolele care existau intr-o astfel de calatorie. Prin urmare, supusii nu aveau cum ajunge in capitala - deci trebuia sa ajunga domnul la ei, pentru a putea cumva guverna. Acesta este principalul motiv pentru care s-au infiintat asa zisele curti domnesti, de fapt niste case fortificate unde statea pentru cateva luni; domniile in Evul Mediu erau itinerante. Cea mai veche pare a fi curtea de la Harlau, ~1380, apoi Iasi ~1420 etc.

Cetatile fortificate serveau, de asemenea, drept sedii domnesti. Exista documente de cancelarie emise de domni din Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Alba.

2. Curtea de la Bacau, de exemplu, a servit ca resedinta mostenitorului lui Stefan cel Mare, Alexandru. Acesta a fost asociat la domnie si a primit dreptul de a guverna de aici. Asemanator, la Harlau a stat Margareta Musata, cea care a dat si numele dinastiei.

3. Moldova a fost in pericol de a se destrama dupa moartea lui Alexandru cel Bun, in 1432. Timp de 25 de ani au domnit cinci dintre fiii sai, vreo cinci nepoti plus Ciubar Voda. Fiecare cu cate 2-3 domnii. In cateva randuri, tara a fost impartita in doua intre pretendenti la tron.

Ei bine, in timpul unei astfel de domnii de vreo doi ani, se pare ca Vaslui a fost capitala a Tarii de Jos. Atunci s-a infiintat curtea de aici. Care vad ca acum a renascut cu fonduri europene.

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[09.09.21 10:02:46]
»

@gpopa: Utile completări pentru cititorii noștri, mulțumesc. Vasluiul a fost într-adevăr „capitală” a unei părți a Țării Moldovei în timpul asocierii la domnie a lui Ștefan al II-lea, fiu al domnului Alexandru cel Bun.

Se pare că Ștefan al II-lea și-a stabilit reședința domnească la Vaslui, pe urmele unei curți aulice ridicate de tatăl său - Alexandru cel Bun (posibil existentă chiar mai devreme), și ridica pretenții de egalitate cu fratele său Ilie care rezida la Suceava. Se vorbește despre existența la Vaslui a unui centru politic autonom, conducătorii locali integrându-se cu greu în Moldova centralizată de Alexandru cel Bun. Ștefan al II-lea a ales să conducă de la Vaslui pentru a căpăta o întâietate în fața fratelui său prin prisma importanței așezării. Chiar Ștefan cel Mare se apleacă asupra statutului orașului Vaslui, emițând documente prin care răscumpără satele din jurul târgului și le alipește proprietăților familiei domnești - cumva se înțelege atitudinea „rebelă” a regiunii față de domnie, situație pusă la punct de Ștefan cel Mare. Dar am coborât prea mult în profunzimea subiectului ????

Aceste reședințe domnești temporare au cristalizat relațiile de putere ale domniei cu diversele regiuni ale țării și o modalitate prin care domnul conducea și se asigura că poruncile sale erau înțelese/executate până în cele mai îndepărtate sate. Pe lângă Curtea Domnească de la Suceava - a nu se confunda cu Cetatea Sucevei - (vezi impresii), am reușit în anii din urmă să vizitez și urmele Curții Domnești de la Hârlău (vezi impresii) și pe cele ale Curții Domnești de la Bacău (vezi impresii).

Observăm că cel mai bine s-au păstrat bisericile de curte, uneori cu modificări/transformări, pe când din „palatul” domnesc și anexele curții au rămas doar fragmente de zid ori beciuri. Unele au fost restaurate (nu discutăm în ce fel și cât de fidel) și valorificate turistic, altele încă așteaptă vremuri mai bune.

Mulțumesc. Numai bine!

????P.S. Explicații bine structurate găsiți în ecoul lui @gpopa de mai jos????. Mulțumesc frumos pentru informațiile interesante!

adsoPHONE
[09.09.21 11:01:18]
»

@tata123 ????:

Ștefan al II-lea a ales să conducă de la Vaslui pentru a căpăta o întâietate în fața fratelui său prin prisma importanței așezării.

Putem cel mult specula. Barlad sau Iasi sau Galati faceau parte tot din Tara de Jos si exista mai multe documente atestand importanta lor decat despre cea a Vasluiului.

Moldova s-a format plecand de la nucleul sau nord-vestic, capitala fiind mutata succesiv de la Baia la Siret si apoi la Suceava, pe masura ce primii domni au inaintat cu procesul de centralizare, in cercuri concentrice. Tara de Sus cuprindea actualele judete Suceava, Neamt, Botosani si nordul Bacaului, plus zone care se afla acum in Ucraina sau Rep. Moldova. E prima parte in care s-au instapanit Dragosestii si ulterior Bogdanestii.

Tara de Jos a fost cuprinsa in Principat dupa 20-30 de ani, catre sfarsitul sec. XIV. Aparent, era mai populata decat Tara de Sus (cel putin valea Siretului si partea din dreapta Prutului, ca dincolo au fost facute colonizari pana mult dupa 1500), dar mai expusa atacurilor tatarilor. Comunitatile locale de asta au si acceptat supunerea fata de Bogdanesti (= Musatini) - pentru a-i apara.

Evident ca a durat mult, aproape un secol, integrarea tuturor acestor tinuturi intr-un principat coerent. Mai ales ca intre Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare a fost mult haos.

Trebuie sa ne imaginam respectiva epoca: in toata Moldova locuiau, in perioada de apogeu sub Stefan, sub 500 000 de oameni. Calatoriile erau grele si foarte primejdioase: de exemplu, de la Galati la Iasi era codru continuu, cu localitati doar pe vaile Prutului si Barladului. Puterea domnului era mai mult nominala, adevaratii stapani erau cei locali.

Micile targuri "de scaun" aveau, in primul rand, rol economic: aici erau grupati mestesugarii si comerciantii, de obicei de alt neam (unguri, armeni, poloni, genovezi - la Dunare, ulterior evrei, greci, turci) si abia apoi rol politic. Misiunea domnului era de a-i apara pe cei de la care incasa dări in fata atacurilor tatarilor si turcilor, asta era criteriul dupa care se judeca buna guvernare.

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[03.05.22 22:05:16]
»

@all: Dacă tot vorbim de curți domnești, de capete încoronate, atunci automat avem în zonă și oșteni care asigurau paza reședinței. Săpăturile arheologice efectuate în acest spațiu au scos la iveală arme care au aparținut probabil garnizoanei de la „palat” , asemenea obiecte fiind expuse periodic de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui în cadrul expoziției intitulate „Exponatul Lunii” .

Putem astfel vedea o spadă cu gardă curbată și mâner intens utilizată în veacul al XV-lea (muzeu-vaslui.ro/index.php ... tul-lunii-iulie) ori un baltag mare utilizat de pedestrimea moldavă (muzeu-vaslui.ro/index.php ... unii-iulie-2021).

Să nu uităm și obiectele ceva mai pașnice: un disc ornamental din ceramică care decora fațada Bisericii Domnești (muzeu-vaslui.ro/index.php ... unii-iulie-2020).

Istorie... și istorii.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Vaslui și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.060720205307007 sec
    ecranul dvs: 1 x 1