O capodoperă de arhitectură religioasă din sec XXI: Manastirea călugărilor Carmelitani desculţi din Ciofliceni 

TIPĂREȘTE

În programul excursiei făcută în februarie 2024 a fost cuprinsă şi vizita la Mănăstirea catolică a călugărilor Carmelitani desculţi. Situată la mai puţin de 30 km de Bucureşti, lângă Snagov în satul Ciofliceni este un ˝must see˝, ce mai, ˝very must see˝ (nu cred că am scris corect), adică OBLIGATORIU DE VĂZUT. Bine că am început cu concluzia  însă măcar pe diagonală citiţi despre ce e vorba.

1. Muntele Carmel 

Este denumirea unui lanţ muntos din Israel, lung de 25 km, lat de 5-8 km şi înălţime de maximum 550m a cărui extremitate  formează un promotoriu în Mediterană. În traducere, înseamnă  ˝grădina sau via Domnului˝ pentru că spre deosebire de restul Israelului se menţine verde tot anul. Din antichitate a fost considerat un loc sacru fiind numit de Tutmosis al III-lea ˝Muntele Sfânt˝ încă în sec. XIV î. Hr. Este citat de Pitagora, Tacit dar intră cu adevărat în istoria biblică odată cu  profetul Ilie  care a făcut din Carmel vârful de lance al monoteismului. El a ridicat pe munte un altar profeţind că Dumnezeul adevărat va trimite  foc din cer la acest altar, fapt care s-a şi întâmplat, urmat de ploi care au curmat seceta de trei ani care pustiise totul.

În timpul cruciadelor în sec XII, călugări latini s-au refugiat pe muntele Carmel, unde trăiau izolaţi în peşteri, urmând regula de viaţă dată de  Patriarhului Albert al Ierusalimului  de ˝a trăi zi şi noapte meditând la Legea Domnului˝ după deviza proorocului Ilie ˝Ard de zel pentru Domnul Dumnezeu˝.  Ei au comparat frumuseţea locurilor cu chipul Fecioarei Maria, construind un mic lăcaş de cult dedicat Ei. Când au fost siliţi să părăsească  locurile din cauza ocupaţiei Tării Sfinte de către necredincioşi, s-au prezentat în Europa apuseană ca “Frații Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel”

2. Ordinul Carmelitanilor desculţi

În Europa au luat forma Ordinelor cerșetoare, așa cum sunt Franciscanii sau Dominicanii care s-au născut în acea vreme.

În cursul Reformei catolice  din sec. XVI Ordinul Carmelitanilor desculţi şi Ordinul Carmelitanelor (femei) a fost înfiinţat în sec XVI  de Tereza de Avila şi Ioan al Crucii în 1568. Prin aceasta s-a revenit la contemplaţie, austeritate, rugăciune continuă şi dialogul cu Domnul. Omul este creaţia Sa şi Acesta locuieşte în interiorul fiinţei umane.

3. Personalităţile care au definit şi promovat Ordinul Călugrilor Carmeliţi desculţi: 

-Teresa de Avilla (1515-1582) a fost o călugăriță catolică reformatoare, fondatoare a  Ordinului Călugărilor Desculţi, cu ramuri masculine și feminine. Este venerată ca sfântă în Biserica Catolică și recunoscută ca Doctor al Bisericii.

-Ioan al Crucii (1542-1592), mistic spaniol,  deasemeni fondator al Ordinului, venerat ca sfânt în Biserica Catolică. Creația sa poetică, se caracterizează prin fervoare contemplativă, speculația gândirii, preferința pentru antiteză și metaforă, simbol și alegorie, rafinament stilistic.

-Paolo Antonio Foscarini (1565 -10 iunie 1616) a fost un om de știință italian ce a aparținut Ordinului carmelit. A fost printre primii oameni de știință care au susținut  lui Copernic și a promovat lucrările lui Galilei, motiv pentru care, în 1616, a fost condamnat de Inchiziție.

-Titus Brandsma (1881-1942), filosof, exterminat la Dachau în 1942. A fost un călugăr carmelit, profesor de filosofie, critic al regimului nazist. A fost beatificat de papa Ioan Paul al II-lea în anul 1985 și canonizat de papa Francisc în anul 2022.

-Edith Stein (1891-1942), evreică creştinată, filosoafă şi teolog, nume de călugăriță Tereza Benedicta a Crucii, exterminată la Auschwitz. A fost canonizată de papa Ioan Paul al II-lea în 1998. Filosoafă crucificată, proclamată sfântă copatroană a Europei de către papa Ioan Paul al II-lea

-Tereza de Lisieux (1873-1897), călugăriță, scriitoare Este venerată ca sfântă în Biserica Catolică Până astăzi reeditările au atins ordinul milioanelor. Cartea acum este tradusă în 60 de limbi. Este "oglinda" copilăriei spirituale, care a condus-o pe Tereza la sfințenie în numai 24 de ani.

4. Ordinul Călugărilor Carmelitani din Ciofliceni- Snagov 

După vizita din 1999 a Papei Paul al II-lea în Romania s-a hotărât  deschiderea unei prezenţe Carmelitane şi în România. În anul 2000 au venit câţiva călugări din provincia  Veneto care au fost primiţi în Diaceza din Bucureşti de ÎPS Ioan Robu. Au locuit un timp în cartierul Colentina din Bucureşti  de unde din 2003 au început construirea complexului mănăstiresc din Cioflinceni Snagov. Mănăstirea are rol de casă de rugăciune şi formare. Biserica mănăstirii  a fost construită între 2012-2015. În 2015 a fost sfinţită de IPS Ioan Robu Arhiepiscop Mitropolit de București şi declarată Sanctuar Marian cu hramul Sf. Fecioară Maria de pe muntele Carmel.

5. Vizita mănăstirii

Autocarul a oprit  la poarta unei curţi mari în care la depărtare se vedeau câteva clădiri albe de un stil architectonic care nu te lăsa să bănuieşti că acolo e o mănăstire. Una dintre ele are un turn înalt pătrat şi am înţeles că acolo e biserica.  

Biserica se numeşte Regina Carmelului şi se intră în ea printr-o uşă mare fără clanţe în locul lor fiind două litere simbol. Am rămas surprinsă de interiorul care nu semăna cu nici al altei construcţii religioase pe care o mai văzusem.  

Arhitectura este după un proiect al lui Tudor Rădulescu, care a colaborat cu slovacul Andrej Stepancic. S-a dorit a fi un concept inspirat din arhitectura tradițională românească, dar reconsiderat şi modernizat. Tema iconografică a Sanctuarului Regina Carmelului este “grădina” . În primul rând pentru că în limba ebraică Carmel înseamnă chiar grădină care este un spațiu simbolic al întâlniri dintre Creator și creatură. Mozaicuri, vitralii, tavanul cu un fel de lamele, basoreliefuri, totul desăvârsit învelit într-o lumină albă.  

Preotul iezuit Marko Ivan Rupnik, directorul Şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma, a declarat că ˝biserica este cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa˝.  

Ne-a preluat un călugăr care vorbea corect româneşte cu un foarte uşor accent italienesc. În esenţă congregaţia trăieşte în asceză şi contemplare iar întreaga mănăstire este o şcoală dedicată învăţării meditaţiei asupra Creatorului. Antonio Prestipino este superiorul congregaţiei locale.  

O parte a complexului monastic este destinat ospitalităţii  care cuprinde spaţii de cazare pentru 120 locuri, o capelă de 30-40 persoane, sală de conferinţe de 180 locuri dotată cu instalaţie audio şi video, sală de mese cu 120 locuri, bucătărie- toate acestea fiind amplasate într-un corp separat de clădiri legat de mănăstire dar independent de aceasta.  

6. Alte mănăstiri carmelitane în România

-Mănăstirea carmelitană de la Luncani (Bacău) fondată în 2002

-Mănăstirea Carmelitană din Sângeorgiu de Mureș, fondată în 2015.

7. Concluzii

Recomand vizitarea acestei mănăstiri unicat care vă va oferi o nouă perspectivă asupra lăcaşurilor religioase, vă va îndemna la meditaţie ca un prim pas spre credinţa absolută. Cum cuvintele mele nu pot relata unicitatea acestui loc vă recomand să vizionaţi clipul ataşat care are 3.2 min, pozele mele şi cine are timp, 9 min. din cele 15min. ale videoclipului  google.com/search?q=youtu ... fyHe_ileMg,st:0

  WEB, te rog înserează acest video

---

VIZUALIZĂRI: 679 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI