Burghezia sec XVIII: Casa Târgoveţului Hagi Prodan

TIPĂREȘTE

 Excursia  de o zi făcută în februarie a inclus şi vizitarea unor muzee si case memoriale în apropiere de Bucureşti- Ploieşti. Asa am ajuns la Muzeul Hagi Prodan sau Casa Târgoveţului din Ploiesti str. Democraţilior nr. 2.  

Programul de vizitare: 9:00 - 17:00; luni: închis; taxa de vizitare 8 lei, elevi, studenţi, pensionari 4 lei. Pentru ghidaj personal 5 lei iar taxa foto e de 50 lei dar m-am descurcat cu mobilul. Casa de târgoveţ” se află sub tutela Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Prahova

Casa Hagi Prodan este cea mai veche clădire civilă din Ploieşti. A fost construită în 1785 de un negustor bogat care a dat-o ca zestre fiicei sale Mariţa. Soţul Mariţei era un negustor aromân Ivan Prodan Căldărarul venit din Bulgaria ca refugiat de persecuţiile otomane. Ajuns starostele breslei căldărarilor din ţinut, Hagi Prodan s-a îmbogăţit şi fiind dotat cu simţ artistic a înzestrat casa  cu dotări şi obiecte de artă de provenienţă orientală. Abia după vizita pe care acesta a făcut-o la Ierusalim în 1819, el şi-a luat numele de Hagi Prodan. "În 1819, Ivan Prodan întreprinde un pelerinaj la Locurile Sfinte (hagialâc), potrivit unui obicei de la acea vreme, când un grup de 20-30 de bărbaţi mai înstăriţi din oraş pleca la Muntele Athos şi Ierusalim unde, printre altele, participa la slujba Învierii şi primea botezul în apa Iordanului. La întoarcerea acasă li se spunea 'hagii', titlu dat persoanelor care au întreprins o astfel de călătorie. Din acest pelerinaj, Hagi Prodan aduce o serie de obiecte religioase, dintre care astăzi se mai păstrează o icoană mare picată pe pânză ("Ierusalim") şi un sfeşnic din lemn", povesteşte muzeografaMihaela Ioniţă ˝ După moartea acestuia în 1849, casa rămâne ca moştenire fiicei acestuia, trecând apoi din mână în mână, ocazii cu care se deteriorează.

În 1915  Nicolae Iorga şi arhitectul Zagoritz au atras atenţia asupra unicităţii acestei case rămasă încă în picioare. Ei au fost urmaţi de arhitectul  Socolescu care a determinat Primăria s-o achizioneze, s-o restaureze şi s-o transforme în muzeu. 1919 ea devine primul muzeu etnografic al Prahovei.  Prof. N. Simache a contribuit la achizitionarea de noi colecţii şi restaurarea mobilierului de la sfârşit de sec XVIII. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, casa are de suferit de pe urma bombardamentelor aviaţiei anglo-americane din 1944. Ulterior, ea este restaurată, iar la 1 mai 1953 a avut loc inaugurarea oficială a casei-muzeu "Hagi Prodan"şi declarată monument al arhitecturii. Casa a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 cât și după aceea. Între anii  1985-2003 a găzduit expoziţia permanent Nichita Stănescu (până la inaugurarea casei memoriale a poetului pe care am vizitat-o în aceeaşi zi). În 2005 a avut loc  a doua inaugurare a “Casei de Târgoveț” .

Arhitectura Casei Târgoveţului. Exteriorul casei este construit într-un stil neo-românesc, brâncovenesc cu un pridvor generos și pivnită. Are o decoraţie în stuc realizată în jurul anilor 1825 - 1830, cu motive ornamentale florale la ferestre. Exteriorul are aspect rural spre deosebire de interior care a fost realizat în stil oriental.

 La interior vestibulul împarte casa în două, din acest hol deschizându-se celelalte încăperi. Toate usile spre camere sunt decorate cu stucaturi reprezentând un cocoş şi o găină ca simbol oriental al familiei sau cu o pereche de păuni. Ferestrele erau încadrate de stucaturi albe. De o parte şi de alta a vestibulului se află patru camere, dispuse două câte două. În partea stângă  a vestibulului se află două încăperi, prima sufrageria şi a doua bucătăria de iarnă, iar în partea dreaptă dormitorul şi camera copiilor, acum birou administrativ.  Sacnasiul de inspiraţie orientală este o cameră- balcon acoperit în care erau primiţi musafirii. Este la  capătul vestibulului sub forma unui  hol dreptunghiular ce duce către o zonă de aşteptare, un fel de cameră deschisă. Era dotat cu sofale comode acoperite cu învelitori de pluş, măsuţă de servit cafeaua, castroane pentru servit dulceaţa sau serbetul, farfurii cu bucăţi de rahat adus din Turcia. Pe perete se afla un panou cu arme de foc datând din secolul al XVIII-lea.  

Sufrageria  sau salonul în care se servea masa deţine o serie de obiecte valoroase, unele unicat în ţară. Aici, plafonul sufrageriei de lemn sculptat este o adevărată operă de artă realizată de meșterii bulgari din Treavna. Are o formă solară cu 22 de raze ce pornesc dintr-un disc. De remarcat mobilierul încrustat cu sidef, canapeaua cu perne înflorate, narghilele şi ciubucurile fumătorilor din acea vreme, scaunele florentine, lădiţele de zestre, o icoană  a Maicii Domnului  dar si o alta adusă de la  Ierusalim (datată la 5 iunie 1819) în urma pelerinajului  lui Hagi Moscu la locurile sfinte, deasemeni un scrin în care se pastrau bijuteriile familiei, masa în stil florentin, soba cu olane. În sufragerie se găsesc şi  portrete din familia Prodan.  Toate aceste obiecte ilustrează atât atât bunul gust cât şi opulenţa casei unui negustor bogat.

Dormitorul are ca principală  piesă de mobilier patul, la capătul căruia este o tablie din lemn sculptat şi douăcoloane. Pe perete este o candelă şi icoane. Pe pat era asezată o buiotă în care se punea apă foarte caldă pentru a încălzi asternutul (un asemenea obiect am văzut şi în casa părinţilor mei în copilărie când ne încălzeam cu sobe cu lemne) Deasupra patului trona un covor mare, tablou decorat cu motive religioase.  

Bucătăria  de iarnă este o încăpere micuţă în care sunt expuse farfurii de argint (gravate cu anul 1824, ce au fost lucrate în ateliere vieneze), ibrice de cafea, (celebra tavă cu nisip pentru cafeaua turcească la ibric), fier de călcat cu mangal încins, tingiri, castroane. Unele obiecte au rezistat la  modă şi în timpul copilăriei mele în prima jumăatate a secolului trecut.  Din bucătărie se poate iesi direct în curte printr-o uşă de serviciu, obicei păstrat şi acum la casele construite pe pământ.

 Camera copiilor avea o uşă spre dormitorul părinţilor  dar acum acolo acum este amenajat biroul administrativ al muzeului.

Desi văzut pe fugă, Muzeul Casa Târgoveţului Hagi Prodan mi-a lăsat o impresie puternică atât prin obiectele valoroase si de artă expuse cât şi prin faptul că unele dintre ele au străbătut secole, până prin anii 1950. Ele se mai găseau în casele burgheziei interbelice, din păcate demolate pentru a face loc blocurilor dormitor.  

---

VIZUALIZĂRI: 323 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI