Schitul rupestru de la Namaiesti - sau manastirea sapata in piatra

TIPĂREȘTE

Am trecut pe aici in drumul nostru de intoarcere de la munte din minivacanta de rusalii, si inainte sa ajungem la pastravarie (vezi impresii).

Este localizata in satul Namaiesti, comuna Valea Mare, la iesirea din Campulung Muscel, spre Targoviste (pana unde mai sunt in jur de 70 km).

Jos la baza ei, inainte sa treci poarta care duce spre manastire, exista o parcare, nu foarte incapatoare, in care noi am reusi sa ne gasim loc, dar banuiesc ca se pot lasa masinile si pe strazile inconjuratoare.

De la poarta pana la manastire este urcus si cred ca sunt mai putin de 50 de trepte, dar iti taie respiratia pana ajungi sus. Stanga-dreapta case cu multe flori si gradini cultivate, nu stiu exact daca apartin manastirii, dar nu cred.

De fiecare data cand ajung intr-un loc fara premediare , adica fara intentie initiala, ceea ce ar necesita un pic de documentare, fac acest lucru dupa.

Ce am gasit pe net? Se pare ca manastirea, declarata monument istoric, dateaza oficial de prin anii 1503 – 1547, dar legendele orale o plaseaza sub domnia lui Negru Voda (in jur de anul 1300), iar alte guri sustin ca are origini care se pierd pe la inceputul propovaduirii crestinismului la noi. Are mai multe legende frumoase… unele spun ca a fost sapata in stanca de un cioban caruia i-a aparut in vis Maica Domnului, altele ca a fost construita de trei ciobani care au poposit aici peste noapte si au avut acelasi vis. Se sustine ca icoana visata de cioban/ciobani, si gasita in stanca, s-a pastrat pana in zilele noastre in bisericuta (si ca ar fi pictata de insusi apostolul Luca).

Imi pare rau ca nu am apucat sa citesc inainte sa o vizitez, as fi privit cu alti ochi interiorul. Pentru ca am ajuns acolo la zi de mare sarbatoare, de Rusalii, era aglomeratie peste tot si nu am reusit sa stau prea mult pe loc (o rugaciune scurta si cateva poze furate).

Inainte sa ajungi la manastire este un corp de cladire destul de lung, unde sunt chiliile si probabil locurile de cazare. Intrebarile mele referitoare la acestea au ramas fara raspuns, din cauza aglomeratiei.

Mi se pare impresionant cum au reusit sa construiasca in jurul stancii si sa imbine noul cu stravechiul. In interior te copleseste tavanul de stanca si cupola care lasa sa intre soarele in interior.

Trebuie neaparat sa ajungeti acolo, dar in niciun caz intr-o zi de sarbatoare, sa va puteti bucura in liniste, si nu pe repede inainte, de toata energia si linistea din schit, de apropierea de Dumnezeu si de vorbele lui.

---

VIZUALIZĂRI: 1784 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI