Leto, zeita buna

TIPĂREȘTE

Din Atena am plecat spre Napflio, un oras atat de drag noua si unde urma sa ramanem o noapte. Orasul este situat in golful Argolic din Peloponez. Legenda spune ca a fost fondat de Nauplios, fiul lui Poseidon, zeul marii.

Napflio, a fost ocupat de-a lungul vremii de cruciatii in 1212, apoi de otomani in 1540 si de venetieni in 1685. Venetienii au construit cetatea Palamidi, menita sa apere orasul de noi cotropitori, dar acest lucru a fost posibil doar pana in 1715, cand turcii recuceresc Napflio si va ramane sub ocuptia lor pana la Razboiul de Independenta a Greciei. Napflio a fost prima capitala a Greciei, incepand cu 1821 si pastreaza acest rang pana in 1834 cand Atena, desi un oras mic, este aleasa sa devina noua capitala a statului independent grec.

Trecerea acestor cotropitori au lasat urme care azi fac din Napflio unul din cele mai indragite orase din Grecia. Daca hotarasti sa faci popas sau poate chiar vii cu gandul de a vizita orasul nu vei fi dezamagit si nici nu vei avea timp de plictiseala.

Portul cu iahturile mai mici sau mai mari, faleza cu taverne ce te imbie sa te asezi pentru a lua masa sau macar pentru a savura o gustoasa cafea greceasca admirand in acest timp marea, stradutele mici pline si acestea de taverne sau magazine cu suveniruri, pitite parca sub ghirlande de bougainville, sunt doar cateva din atractiile orasului. Si daca timpul iti permite poti urca la cetatea Palamidi cocotata pe un deal, poti merge la muzee sau la fortareata Bourtzi.

Pentru noi, timpul petrecut in Napflio a fost scurt si ne-am rezumat la o plimbare prin oras si o vizita la Palamidi, pentru ca eu nu reusisem sa ajung data trecuta. Atunci au urcat treptele doar sotul si baiatul, care era convins ca nu exista drum pentru masina si trebuie sa numere treptele… Mare i-a fost surpriza cand a vazut in parcarea de sus masinile! De parcare am beneficiat si noi pentru ca numarul de trepte ramasese acelasi…

Spre seara, dupa o masa greceasca ca la carte, ne-am indreptat spre hotelul Leto Nuevo, unde rezervasem camera. Hotelul este situat la cateva minute de mers pe jos de centrul orasului, de faleza si de zona veche.

Leto-vine de la zeita cu acelasi nume, fica titanului Keos si al zeitei Febe si pentru ca povestea citita despre Leto mi-a placut foarte mult, am sa va redau cate ceva din ce –mi amintesc.

Leto, este o zeita blanda si tacuta care iubeste copiii, dar are si puterea de a influenta deciziile lui Zeus. Fiind foarte frumoasa este pe placul lui Zeus, care devine tatal celor doi copii ai ei.

Hera, care era foarte geloasa, afland ca Leto era insarcinata ii interzice sa nasca pe pamant ferm si dupa multe calatorii ajunge sa nasca pe insula”care umbla”, Delos.

Dupa ce naste gemenii, Leto se duce in Licia si se opreste sa bea apa dintr-un lac, dar localnicii tulbura apa cu noroi. Suparata, Leto, ii transforma in broaste si-i blesteama sa stea mereu in morcila.

Un alt episod din viata zeitei este razbunarea pe regina Tebei, Niobe. Aceasta avea mai multi copii si declara ca e mai presus de zeita care are doar 2 copii. Leto, suparata, le cere celor doi gemeni sa ucida copiii lui Niobe, iar pe aceasta o transforma in stana de piatra. Durerea din suflet produsa de pierderea copiilor o fac pe regina sa lacrimeze chiar si de piatra fiind. Din lacrimile ei s-a format raul Achelous ce-si are cursul in zona Epir din vestul Greciei. Frumoase legende au grecii!

Revenind la hotel, cum intri in fata este receptia, in stanga receptiei se ajungela camerele de la parter, iar in dreapta se afla scara ce duce la singurul etaj al hotelului.

Camera noastra se afla la etaj, avea un mic balcon si vedere superba asupra orasului, marii si fortaretei Bourtzi. Imediat ce intrai in camera, pe stanga se afla baia, spatioasa, curata si dotata corespunzator cu consumabile, uscator, fara cabina de dus, dar cu un loc rezervat dusului spatios si bine delimitat de rest incat nu stropeai toata baia. In camera propriu zisa un dulap (cu rafturi, loc pentru umerase, cutie de valori), un pat dublu confortabil, cu doua noptiere, televizor, oglinda, masuta, doua scaune, loc pentru troler, cana electrica cu pliculete de ceai, cafea si zahar. Niciodata nu am folosit cafeaua sau ceaiul oferit, dar imi place cand vad ca exista!

In rezervare era inclus si micul dejun, care se servea la etaj si care a fost suficient de variat si foarte gustos. Dupa cafeaua servita de noi in balcon (ca doar nu puteam pierde sansa de a ne bucura si dimineata de panorama superba) si micul dejun servit la locul lui, suntem gata de plecare.

Masina a fost lasata intr-o parcare publica (hotelul are si parcare, dar noi parcasem deja) aflata la aproximativ 200-300de metri.

Gata de drum si gata sa descoperim noi locuri din vechea Ellada!

---

VIZUALIZĂRI: 3066 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI