O surpriza placuta in apropiere de Egnatia Odos

TIPĂREȘTE

Cine ar fi crezut ca dragostea de Grecia nu e data doar de turcoazul apelor? Eu nu!

Cand spunem Grecia, cei mai multi dintre noi ne ducem cu gandul la insule minunate, plaje rupte din paradis si la taverne in care ne fericim ochii si stomacul. Nciodata nu m-am gandit sa ma opresc in tara elena in alt loc decat pe malul marii. Recunosc si imi pare rau!

In septembrie 2015 ne-a lovit norocul peste ceafa, dandu-ne o vacanta cadou in Halkidiki. Stiam prea bine unde se situeaza peninsula care nu ne facea sa tresarim prea mult. Locatia era deci stiuta, iar gandul la o cazare intermediara nici nu isi facuse aparitia, caci de acasa (Bucuresti) pana la destinatia finala (Kallithea, Kassandra) sunt pana in 800 de kilometri, distanta pe care o parcurgem fara probleme fara pauze de somn. Atunci va intrebati cum de ne-am oprit la cativa kilometri de vama Makaza? Simplu! Ne-am gandit ca daca tot nu platim noi vacanta minunata la malul marii, ce ar fi sa o lungim cu o noapte, insa in alta locatie. Inima mea daruita pe veci valurilor marii insista: cautam o cazare intermediara, tot la mare! Am luat Google Maps-ul la rost si am incercat simulari de preturi: Keramoti, Kavala, Asprovalta si tot ce era cuprins intre ele. Nimic nu m-a multumit in raportul calitate-pret (cu parcare proprie si sigura) si cum nu aveam prea mult timp de facut research, m-am indepartat de zonele de confort. Am luat la rost orasele mari din zona Makazei, cu gandul ca a doua zi vom ajunge mai mult decat odihniti la destinatia finala din Kassandra si vom vizita si altceva decat zone turistice.

Xanthi mi-a facut cu ochiul dintotdeauna datorita numelui exotic, dar despre oras voi scrie un alt review. La o cautare pe prietenul Booking, am gasit o locatie minunata, Le Chalet Resort Hotel. In fotografii arata minunat, iar oferta promitea cazare intr-o camera matrimoniala, cu mic-dejun si cina, la doar 55 de euro. Eram pregatiti pentru o mancare deplorabila la acesti bani, insa despre asta mai tarziu (sau mai jos).

Locatia

Hotelul nu se afla in Xanthi, ci la periferia acestuia, in Pigadia, care este la aproximativ 10 kilometri de centrul orasului. Clar nu este o cazare buna pentru cei care vor sa faca plimbari pe promenada, insa noi aveam de gand sa stam doar o noapte, deci vizitarea orasului Xanthi avea sa se faca cu masina, o singura data. Daca va intrebati ce strada trebuie sa introduceti pe GPS, va spun ca nu aveti de ce sa va faceti griji. O data iesiti de pe autostrada, cu destinatia Xanthi, la singura intersectie mare, semaforizata, veti vedea indicator spre Pigadia. Acesta este un satuc, care se poate parcurge in 2 minute cu masina de la un capat la altul, impanzit cu indicatoare spre Le Chalet.

De ce e special Le Chalet?

Aici este locul unde sunt cazati o parte dintre jucatorii de la echipa de fotbal Skoda Xanthi si locul unde se antreneaza, iau masa, se relaxeaza intreaga echipa plus staff-ul. Daca nu ati auzit de aceasta echipa, nu va faceti griji, nici eu - diva suprema, careia nu ii pasa de fotbal - nu auzisem nimic despre ea. Nici macar ajunsi acolo, pusi la masa alaturata meselor echipei, nu am tresarit, gandindu-ma sa ii caut pe Google. Adica, sa va explic! Eram eu cu Omul meu, inca 4-5 familii si o echipa intreaga de jucatori bine-lucrati (nu ca as fi remarcat, am auzit si eu un zvon cum ca baietii erau sexy...). La un moment dat, cum mancam noi ca niste infometati, auzim graiul dulce romanesc.

- Auzi, boss, tie nu ti se pare ca astia vorbesc romaneste?!

- Du-te, femeie, suntem la mama naibii, aici nu vin nici macar turistii romani.

*haha da, ma, si cand sa ii zic... bla bla bla-grai romanesc*

- Bai, astia chiar vorbesc romaneste!

Omul statea cu spatele la mesele fotbalistilor, ca eu sa admir in voie... conversatiile, ce altceva?! Il pun sa se intoarca discret, sa descoperim de unde vine glasul romanesc (curiozitatea, bate-o vina!).

- Tu stii cine e ala, femeie?!

- Ha, daca stiam totul, mai aveam nevoie de tine? Haha.

- E Razvan LUCESCU!!!

Aici eu ar fi trebuit sa fiu socata si sa ma duc sa ii cer autograf si sa ma pun la picioarele lui. Insa tot ce imi suna cunoscut era numele de familie, din motive evidente. Si uite asa, ne-am apucat noi sa cautam pe Google informatii despre Skoda Xanthi, ca sa descoperim ca suntem cazati in acelasi loc cu echipa antrenata de Razvan Lucescu, echipa cu multi jucatori romani.

Revenind la lucruri mai importante decat patratelele fotbalistilor...

Informatii generale despre complex

Hotelul dispune de o parcare generoasa, care poate face cu succes turistilor chiar si la capacitate maxima. Hotelul pune la dispozitia turistilor 28 de camere duble, 3 junior suite si o suita prezidentiala. Desi noi am rezervat o camera dubla standard, ni s-a oferit o suita junior, extrem de spatioasa, de care ne-am indragostit pe loc. Probabil suita prezidentiala era ocupata de Lucescu, caci daca nu, sigur ne-o dadeau noua, VIP-uri supreme ce suntem! :)

Complexul are o piscina mare, cu multe sezlonguri de jur imprejur, dar de care noi nu ne-am bucurat, caci era golita la acea data. Canicula zburase deja din acea zona, fiind anuntate multe ploi in acea perioada. Pacat, caci noi ne pusesem in plan sa lenevim toata ziua la piscina (am ajuns la 10 dimineata in Xanthi). De asemenea, vom gasi aici terenuri de tenis, SPA si, bineinteles, terenuri de fotbal. Nu stiu sa va spun nimic despre ele, in afara de faptul ca exista.

Spatiul verde al complexului era maricel, fiind cateva familii cu copii mici, pe care ii plimba prin zona si care se jucau in locurile special amenajate pentru copilasi.

Wireless-ul este gratuit si merge foarte bine atat in camera, cat si in restul hotelului.

Camera

Camera depasea 50 metri patrati. Intrarea se facea intr-un hol spatios, pe care se afla sifonierul (cu paturi si perne extra) si un cuier. In fata se afla usa de la baie, iar in dreapta intrarea in camera uriasa.

In camera am gasit un pat spatios, cu o margine de lemn de aproximativ 20 cm, care dadea impresia de si mai mult spatiu, dar care ne-a cam incurcat la coboratul din pat, in special noaptea. Salteaua extrem de confortabila si de un alb impecabil. In coltul din dreapta am gasit o comoda cu oglinda, la care se alatura un scaun, pentru domnisoarele care doresc sa se aranjeze in camera, stand jos. La noi s-a aranjat "domnisoara" masculina a familiei, care a trebuit sa isi faca freza cu foehnul din dotare. Mie mi s-a parut o idee foarte buna sa pui foehnul in camera, langa oglinda, ca sa nu fiu nevoita sa stau in picioare in baie pentru a-mi usca parul lung. In coltul opus aveam vedeta camerei, semineul. Nu l-am folosit, desi parea utilizat si accesibil, insa noi aveam nevoie de aer conditionat sau de un geam deschis, iar nu de lemne pe foc. Senzatia insa era grozava. Langa semineu gasim o canapea confortabila, in fata careia se afla o masuta de sticla.

In coltul opus patului, gasim mini-barul ascuns intr-un dulap micut, pe care se afla televizorul, destul de mic si vechi. Nu ne-a folosit oricum, pentru ca nu avea programe romanesti sau internationale. Minusul camerei consta in praful cam nesters de pe mobila, dar care nu deranja atat de mult. Tinand cont ca ni s-a facut un upgrade gratuit la junior suite, nu avem ce comenta!

Din camera se iesea pe balcon, destul de spatios, care oferea vedere spre piscina si intreg complexul. In zare se vedea orasul Xanthi, care seara se lumina frumos.

Baia

Baia a fost impecabila din punctul de vedere al curateniei, cu un aspect vintage si cu 4 prosoape (2 mari si 2 mici), plus un prosop pentru a iesi din cada fara sa aluneci. Nu am gasit gel de dus sau sampon, pentru ca mai apoi sa observam ca exista in camera un cosulet intreg de produse cosmetice. Baia are nota 10.

Mancarea

Dupa cum va spuneam, rezervarea noastra includea demipensiune, adica mic-dejun si cina, pentru doua persoane, toate acestea, incluzand cazarea, in cei 55 de euro. Pretentiile erau minime, insa ne-au fost contrazise in cel mai bun mod posibil.

Prima masa pe care am servit-o a fost cina. Am luat contact cu restaurantul, care este foarte frumos amenajat, afland ulterior ca aici se organizeaza si multe nunti, datorita spatiului verde din complex si al piscinei grozave. Am fost invitati sa luam loc in partea stanga a restaurantului, in zona in care se aflau si ceilalti turisti (inca 4 mese ocupate), urmand sa observam ca in partea dreapta vor fi instalati jucatorii de fotbal si staff-ul. Nu am avut bufet suedez, ci o domnisoara ospatarita a venit si ne-a spus meniul din acea seara: supa de pui, salata de cruditati cu cascaval si la alegere pentru felul principal carne de pui sau de porc cu garnitura de cartofi la cuptor si orez. Supa a fost excelenta, carnea buna, insa garniturile si salata mi s-au parut ciudate. Nu vreau sa spun ca au fost rele, pentru ca a fost vorba doar de gustul meu neobisnuit cu asa ceva. Orezul era fiert si atat, cartofii erau amarui (datorita condimentelor folosite), iar salata avea un sos pe care nu am putut sa il identific, dar care nu imi placea. Per total, a fost o cina buna, cu portii extrem de mari (nici macar Omul nu a putut sa termine carnea) si cu apa si paine din partea casei, nelimitat.

Micul-dejun de a doua zi m-a impresionat! A fost cel mai bun mic-dejun pe care l-am mancat intr-un hotel (in afara de resorturile de all incusive). Acesta era in regim bufet suedez, identic pentru noi, cat si pentru jucatori. De la omlete, mezeluri, painici facute in casa, pana la prajituri, sortimente de dulceturi, cereale si tot ce e necesar unui mic-dejun perfect. Se completau intruna, iar gusturile erau grozave, totul fiind proaspat si cald.

Concluzia

Am gasit o locatie intermediara grozava, cu un raport calitate-pret foarte bun, pe care as folosi-o daca as face un drum lung in Grecia, fiind foarte aproape de iesirea de pe autostrada Egnatia Odos. Am platit la plecare cu cardul, unde mi s-a oferit un plic personalizat, cu factura, cartea de vizita a hotelului si multumiri pentru vizita. Va recomand cu incredere acest complex!

---

VIZUALIZĂRI: 3365 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI