Casă de Târgoveț - București, Șerban Vodă 33

TIPĂREȘTE

Am vizitat de curând Muzeul 'Casă de Târgoveț secolele XVIII-XIX' din Ploiești ocazie cu care am aflat că am trecut pragul unei case datând din jurul anului 1785, poate cea mai veche construcție din oraș.

Dar, și Bucureștiul are - mai bine zis a avut și încă ar vrea să mai aibă - o casă de târgoveț. Pentru că cea mai veche și cea mai frumoasă Casă de Târgoveț din vremea Bucureștiului fanariot încă supraviețuiește în oraș și se străduiește să reînvie în toată splendoarea ei de odinioară. Sau, mă rog, atât cât s-o putea. Am văzut-o. Se află în Calea Șerban Vodă, nr. 33. Este sufocată de construcții mai noi decât ea, ba chiar și de un bloc înalt, aflat în faza de șantier. Nu are și nici nu va avea vreodată aceeași splendidă punere în valoare pe care o are Casa de Târgoveț din Ploiești care este amplasată într-o frumoasă curte cu pomi și cu flori, înconjurată de un gard.  

În zilele noastre, Calea Șerban Vodă din București este un amalgam de blocuri comuniste, blocuri noi cu o estetică ceva mai altfel și multe case vechi, de altădată. Unele dintre acestea sunt renovate și arată foarte bine, iar altele par gata să se prăbușească.  

Dacă pornești din Piața Unirii și înaintezi pe lângă Biserica Sf. Spiridon cel Nou spre Bulevardul Mărășești, pe partea stângă, la numărul 33, cu fațada chiar din trotuar, vei remarca o casă monument istoric, marcată cu arhicunoscuta plăcuță cafenie. În continuare, pe dreapta, apare impozanta Școală Gimnazială 'Ienăchiță Văcărescu' - prima școală laică din București, construită în 1864 pe un teren al familiei boierești Văcărescu. Ienăchiță Văcărescu - primul poet modern muntean și autorul primei gramatici românești, cel care a lăsat celebrul său 'Testament': 'Urmașilor mei Văcărești /  Las vouă moștenire / Creșterea limbii românești / Și a patriei cinstire' a devenit patronul spiritual al acestei prime școli laice din București. Chipul său, în bronz, dăinuie pe fațada clădirii.

Dacă mai faci câțiva pași, la intersecție, pe stânga, vei descoperi un alt lăcaș istoric - Biserica 'Sf. Dumitru' - Slobozia Domnească ctitorită de Radu Leon în 1664-1667 și crucea de piatră ridicată în 1632 de Leon Tomșa, tatăl său, pentru comemorarea victoriei armatei sale asupra boierilor lui Aga Matei (viitorul domn Matei Basarab).  

Despre istoria casei

Așadar, în acest loc încărcat de istorie, pe 'Podul Beilicului' (după cum era denumită actuala Cale Șerban Vodă, drumul pe care plecau sau veneau călătorii de la Stambul) un locuitor bogat din Târgul Bucureștilor, un târgoveț, a înălțat o casă trainică cu patru odăi, pridvor și pivniță. Nu se cunoaște numele celui care a construit în 1791 această casă, dar lucru sigur este că acesta era un om cu stare, umblat prin lume, cu vederi largi, capabil să accepte influențe din exteriorul Bucureștiului și al țării, dar și să valorifice tradiția arhitecturală locală. Mereu la curent cu noutăţile vremii, în sec. XVIII-XIX târgoveţii erau cei care ţineau legătura cu Orientul contribuind la dezvoltarea economică a orașului și a țării, construind trainic şi cu bun gust, dovadă cele două dintre cele mai vechi case de locuit din România - casele de târgoveţ de la Ploieşti şi de la Bucureşti.

În anul 1883, proprietarul casei era Stănescu Grigorie. El a cerut și a obținut autorizație pentru a repara latura dinspre stradă. În urma unui plan de  sistematizare, strada trebuind să fie lărgită, proprietarii au fost nevoiți să-și retragă fațadele. Așa a dispărut pridvorul de la drum. La doar câțiva ani, în 1896, fiicele lui Stănescu Grigorie, Iuliana și Ecaterina, din cauza altor lucrări de sistematizare a străzii, au mutat fațada cu încă 1,5 m înspre interior. Ceea ce a rezultat putem vedea și noi astăzi.  

Ultimul proprietar cunoscut, de mai înainte de naționalizarea din anul 1950, este Aurel Reider Voina. Nu se știe mai nimic despre acesta, dar o fotografie a casei, datată 1934, aflată în arhiva Institutului Național al Patrimoniului ne informează că în acea perioadă, în imobilul din Șerban Vodă 33 funcționa o tapițerie. Atașez și eu această fotografie preluată de pe internet.

Degradată tot mai mult cu trecerea vremii, în 1991 casa intră în administrația  Ministerului Culturii. Încep lucrări de restaurare și conservare care nu s-au finalizat nici acum după cum aveam să descopăr cu ocazia vizitei mele.

Despre vizita mea

Am aflat despre existența celei mai vechi case de târgoveț din București, din Calea Șerban Vodă, nr. 33, de pe internet. Situată nu prea departe de locul în care îmi duc viața, am decis să o vizitez. Am găsit-o cu ușurință la adresa cunoscută. Dacă o cauți, o găsești, dar dacă nu, poți trece pe lângă ea fără a bănui măcar că există acolo.  

Fațada casei cu un singur nivel este clasică, discretă și fără prea multe înflorituri. Un gard metalic pe care o mână binevoitoare a înscris adresa, are poarta încuiată. Poți vedea și eventual fotografia pridvorul care în prezent nu-ți oferă nici o perspectivă. Aici curtea este foarte îngustă și nu te lasă să vezi decât zidul înalt, plin de țevi, al clădirii alăturate. Privind înainte, peste gard, vezi ceea ce a mai rămas din vila ridicată mult mai târziu, prin anii ’30. Primul proprietar, târgovețul, nu avea de unde ști că după un secol și ceva această vilă va răsări în grădinile sale.   

Nu am putut vizita în interior Casa de Târgoveț din Calea Șerban Vodă 33, dar prin amabilitatea unor lucrători de acolo (care mi-au spus că în interior se renovează și că nu este nimic de văzut), am pătruns în curte și am făcut câteva fotografii.

Înspre curte, casa păstrează imaginea nemodificată a arhitecturii civile din sec. XVIII-XIX, bazată pe tradiția satelor de câmpie și de deal din Țara Românească, cu influențe balcanice. Acestea sunt vizibile la pridvorul cu arcade în acoladă și stâlpii din lemn de stejar, cu capiteluri frumos sculptate.  

Casa are o pivniță înaltă și un singur nivel în care sunt camerele la care se ajunge din pridvor, după ce urci câteva trepte. Nu știu cum arată casa în interior pentru că nu am ajuns acolo, dar pot bănui o mare asemănare a dispunerii încăperilor cu ceea ce am văzut la Casa de Târgoveț din Ploiești.  

Accesând site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului poți afla că - însoţit de un ghid - Casa de Târgoveț din Șerban Vodă 33 poate fi vizitată. Trebuie doar să dai un telefon. Intrarea este gratuită și poți afla de la un specialist povestea acestei bijuterii arhitectonice a Bucureștiului, casa de târgoveț veche de 234 de ani. Eu nu am făcut asta și nici nu o voi face în primul rând pentru că nu mă consider atât de importantă încât - pentru mine, una singură - să se deranjeze un specialist. Aștept momentul în care lucrările de renovare-amenajare din interior vor fi gata și muzeul va fi deschis pentru vizitatori.

Mai trebuie spus doar câteva cuvinte referitoare la vechimea acestei case. În planul Bucureștiului întocmit de doi ingineri austrieci, în 1791, figurează și această casă. Așadar, anul 1791 este considerat anul său de început. Între specialiști există o dispută privind cel mai vechi imobil care mai dăinuie în București. Până acum se știa că acesta este Casa Melik din Str. Spătarului, datată 1864, care în prezent găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Dar, oricum ar fi, fiecare dintre cele două are importanța sa în peisajul istoric, cultural și turistic al capitalei.

În concluzie, consider că imobilul din Șerban Vodă 33 merită să devină un muzeu și să fie înscris în circuitul turistic bucureștean. Nu doar pentru că este atât de vechi, ci și pentru că păstrează un stil aproape dispărut, cu influențe orientale, asemenea Casei de Târgoveț din Ploiești.  

Dacă sunteți în trecere pe Calea Șerban Vodă, aruncați o privire și la numărul 33 să vedeți cum și dacă mai avansează lucrările la Muzeul Casă de Târgoveț din București!

Și... să ne spuneți și nouă!

---

VIZUALIZĂRI: 151 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI