Pe străzile Brașovului...

TIPĂREȘTE

O duminică plăcută de început de vară se întrezărește încă de dimineață. Ne despărțim de Pensiunea Belmonte din Sâmbăta unde am petrecut un weekend drăguț (vezi impresii) și pornim spre noi obiective din Țara Făgărașului, despre care voi scrie cu altă ocazie. La amiază, în drum spre București, hotărâm să ne oprim pentru o tură în centrul Brașovului, oraș unde nu am mai fost de multișor.

Sosim pe E68 dinspre Codlea, parcurgem Calea Făgărașului, apoi cotim dreapta pe lângă frumoasa biserică „Sf. Bartolomeu” pe Strada Lungă până în centrul vechi al orașului. Ochisem pe Internet spații generoase de parcare în jurul parcului Nicolae Titulescu, vis-a-vis de Hotel Aro Palace. Din păcate la ora amiezii, duminica, cele câteva sute de locuri de parcare erau ocupate integral (în proporție covârșitoare de autoturisme cu număr de Brașov), majoritatea automobilelor care se învârteau după un loc având numere de înmatriculare din alte județe. După circa 10-12 minute și o tură pe străduțele cu sens unic din zonă am „prins” un loc lângă Parcul Eroilor.

Am dorit ca în cadrul acestei plimbări pietonale prin Brașov să văd câteva din elementele de fortificație ale orașului medieval, precum și câteva obiective turistice definitorii ale orașului transilvan de sub Tâmpa. Am pornit la drum pe Str. Republicii, un pietonal înțesat de terase și diverse magazine. O mulțime de localnici și turiști (români, dar și străini) se plimbă pe acest pietonal ori savurează o cafea/pizza. În câteva locuri putem cumpăra drept suveniruri mici picturi ori schițe în creion care înfățișează obiective importante din Brașov. Piatra cubică de pe jos, fațadele împodobite cu statui și basoreliefuri ale vechilor clădiri, terasele ornate cu flori creează o atmosferă veselă, de vacanță. Piața Sfatului se deschide în fața ochilor – o fântână arteziană încearcă să aducă o undă de răcoare în piațeta expusă direct razelor soarelui. În centrul pieței vedem monumentala Casă a Sfatului străjuită de turnul pătrat cu ceas – clădire atestată la începutul secolului al XVI-lea și care găzduiește actualmente Muzeul Județean de Istorie. Muntele Tâmpa stă agățat deasupra centrului vechi și oferă un punct de belvedere superb de la cei peste 900 m înălțime – cablurile telecabinei „taie” pădurea de pe munte (din păcate cabina roșie nu funcționa).

Ne urmăm țelul și continuăm plimbarea pe str. George Barițiu, trecând pe lângă impozanta Biserică Neagră – monument gotic având în spate secole vechime, simbol al orașului brașovean. Vis-a-vis de micul parc Gheorghe Dima, lângă Facultatea de Silvicultură, am admirat superba Poartă Ecaterina, element de fortificație păstrat în forma originală. Corpul masiv al construcției, străpund de un gang boltit, are un acoperiș conic înconjurat de patru turnulețe „simpatice” (semn al dreptului de judecată). Stema orașului și anul construcției (1559) sunt amplasate pe turnul pătrat. Lângă fiecare monument am găsit câte un panou informativ ce prezintă pe scurt istoria acelui obiectiv turistic, cât și amplasarea sa pe o hartă a fortificațiilor orașului (probabil ca rezultat al derulării unui proiect dedicat Cetății Brașovului – cetate din care s-au păstrat circa 50% din fortificații). La doi pași distanță se află Poarta Șchei, construită în prima jumătate a secolului al XIX pentru a ușura traficul de mărfuri și persoane. De altfel, poarta are forma unui arc cu trei deschideri: cea centrală e carosabilă (și azi circulă autoturisme pe sub ea), iar celelalte două, laterale, sunt pietonale.

În cursul plimbării mi-au atras atenția câteva panouri care promovau diverse trasee, unele tematice. Astfel, am văzut un panou intitulat La pas, prin Brașovul Vechi care ne atrăgea atenția asupra unui traseu pietonal marcat pe harta afișată. Este vorba de un proiect deschis în 2014 care propune vizitarea a 17 obiective, cu un bilet unic în valoare de 45 lei (agerpres.ro/cultura/2014/ ... -iunie-17-59-27). Sunt curios dacă proiectul mai este funcțional și în 2016. Alt panou întâlnit lângă Stadionul Olimpia este intitulat Troițele din Șcheii Brașovului și reunește pe hartă trei trasee diferite (Traseul albastru: „Crucile costenilor și pajiștenilor” – 16 obiective; Traseul verde: „Crucile de pe Tocile și Valea Morilor” – 10 obiective; Traseul roșu: „Crucile din Cacova” – 7 obiective).

Aleea Tiberiu Brediceanu ne „urcă” spre centura sudică de ziduri și turnuri de apărare. În apropiere se află Biserica „Sfânta Parascheva” în cimitirul căreia își doarme somnul de veci Andrei Mureșanu. Observăm pe dreapta și casa memorială a poetului Ștefan Baciu. Cel mai spectaculos element defensiv al acestui punct al Cetății Brașov este Bastionul Țesătorilor. După cum îi spune și numele acest adevărat ansamblu fortificat a fost ridicat și îngrijit de breasla țesătorilor de in. Masivul bastion are o curte interioară prevăzută cu mai multe etaje de strajă din lemn, ferestre de tragere, guri de aruncare, ziduri groase de peste 4 m la bază. În interior se poate vizita o expoziție dedicată armelor și alte colecții istorice în intervalul orar 10.00 – 18.00 (luni închis). Prețul de vizitare: 7 lei/adult, 4 lei pensionari, 1,50 lei preșcolari, elevi și studenți. Există și o taxă foto de 25 lei și una video de 35 lei.

Din dreptul Bastionului Țesătorilor începe Aleea „Promenada sub Tâmpa” – o alee pietonală sub poalele pădurii, umbroasă în zilele caniculare de vară, prevăzută cu multe bănci, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii: toate la adăpostul centurii de ziduri și a turnurilor Artelor, Vânătorilor, Funarilor, Lemnarului, Postăvarului. Am încheiat plimbarea în acest punct, ne-am întors până la poarta de acces (frumos sculptată) a Bastionului Țesătorilor pentru a ne actualiza informațiile de acces în vederea unei vizite ulterioare și am mers pe străduțe înguste spre Piața Sfatului.

Cu ochii pe sus, admirând arhitectura caselor vechi, unele de sute de ani (marcate prin tăblițe de monument istoric) ajungem fără să ne propunem la Strada Sforii, considerată una din cele mai înguste străzi din Europa. Aleea (pentru că nu i se poate spune stradă totuși) de câteva zeci de metri lungime a apărut pe la 1600 și ceva cu scopul de a facilita pătrunderea pompierilor în acest cvartal de case. Pasajul brașovean a ajuns vedetă și în topurile străine (stirileprotv.ro/stiri/tra ... i-din-lume.html).

Ajunși din nou lângă Biserica Neagră, căruia consider că trebuie să i se aplice cât mai urgent măsuri de restaurare și consolidare, pătrundem în Piața Sfatului din Curtea Honterus. Imediat pe colțul străzii pietonale Apollonia Hirscher se află Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului – un muzeu deschis în 2010 pe care aș dori să îl vizitez la următoarea oprire în Brașov (descoperirea lui a fost o noutate pentru mine). Încheiem vizita în orașul transilvan cu parcurgerea pietonalului Republicii în sens invers, printre oameni veseli și terase îmbietoare.

Cum pot altfel încheia acest articol decât cu îndemnul de a poposi oricând în Brașov, fie și pentru o oră-două – surprizele plăcute pot apărea oricând. Vizitați orașul Brașov și obiectivele sale – urmează vacanța!

---

VIZUALIZĂRI: 1756 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI