O Dobroge nepusa in valoare

TIPĂREȘTE

La o zi (de fapt cateva ore) de la intoarcere din Croatia vezi impresii aveam in plan sa plec in Dobrogea. Din mai multe motive: imi luasem o zi de concediu sa ma refac dupa Croatia unde am avut un program istovitor; sa imi pescuisec restul familiei de la Mamaia (pentru prima data am experimentat varianta mama si copiii sa plece in vacanta fara tata); sa vizitam cate ceva dupa ce am citit ceva materiale provocatoare pe AFA despre obiective din Dobrogea.

Datorita unor evenimente neprevazute insa am adaptat planurile mele si am redus la jumatate intentiile mele pentru ziua respectiva. Dar sa trecem la obiectivele vizitate.

Traseul

Mamaia – 45 km, 1 ora via DN2A & DJ222 - Manastirea Sfantul Ioan Casian – 10 km, 30 min via DJ222 – Cheile Dobrogei – 60 km, 1 ora via DJ226B & DN2A & DJ223 - Cetatea Capidava.

Starea drumului este in cea mai mare parte proasta si foarte proasta, chiar si scurtele segmente de traseu de pe DN2A au fost pe alocuri anevoioase datorita lucrarilor in curs; iar anumite tronsoane de DJ complet neasfaltate (chiar daca in general bine nivelate). Ma asteptam ca starea drumurilor sa nu fie a mai buna, asa ca le-am strabatut asa cum s-a putut, pe alocuri mai vioi si prin multe alte locuri cu prudenta.

Manastirea Sfantul Ioan Casian

Dupa ce ultimii 3 km de la DJ222 urmati conform indicatorului rutier s-au desfasurat pe macadam, ajungem la poarta manastirii. Intrarea pe proprietatea manastirii se face printr-o poarta cu arcada, in stanga si in dreapta acesteia fiind amplasate mai multe panouri explicative. Unul dintre acestea prezenta si un traseu, care ne-a captivat interesul. Traseul ducea catre pestera, pe o poteca. Inca de la citirea panoului mi s-a parut o aberatie neputand corela distanta de 2 km indicata cu timpul afisat de 1 h 30 min. Panoul era insa o invitatie, marcand pe traseu mai multe puncte precum: pt obs vegetatie, pt obs arbori, pt obs zona de stanca, pt obs reptile, pt obs transhumanta, pt obs traditii, pt obs scari si punct de observare Pestera Casian.

Am intrat in curtea manastirii si ne-am indreptat spre biserica veche, situata pe partea stanga a aleei de acces, dar pe care biserica veche am gasit-o inchisa, ceea ce ne-a facut sa ne indreptam inca niste pasi pana la magazinul bisericesc, care era deschis, si unde am putut culege si primele informatii inclusiv un mic prospect.

Manastirea Sf. Ioan Casian apartine Arhiepiscopiei Tomisului si are viata de obste cu 4 vietuitori. Asezamantul monahal Ioan Casian a fost infiintat in anul 2001. Acesta este situat in apropierea pesterii in care au sihastrit, in secolul al IV-lea, Sf. Ioan Casian si Sf. Gherman.

Pe teritoriul manastirii mai sunt patru corpuri de chilii, un paraclis, un aghiazmar, o trapeza, o sala de conferinte si in constructie biserica mare, staretia, biblioteca si muzeul, in biserica noua fiind si lumanararul. Toate astea se pot traduce printr-un mare santier.

Ne-am interesat pe unde este drumul catre pestera si cat de usor accesibil este. Am hotarit sa mearga in aceasta plimbare numai tatal cu fiica in varsta de 4 ani, mama si si fiul ramanand sa ne astepte.

Ma asteptam ca pe traseu sa vad marcate acele puncte de observare semnalate pe panoul de la intrare si sa aflam informatii interesante despre fauna, flora, geologie, obiceiuri, altele. Nu am intalnit niciun punct de observare marcat sau semnalat. Poteca este una oarecare, care coboara o oarecare diferenta de nivel, pe o zona pietroasa, stancoasa, apoi prin padure pe marginea unei rape, pe un fel de scari amenajate care sa usureze coborirea in zona mai abrupta. Peisajul este frumos, in vale (in rapa) admiram raul Casimcea si lacul Casimcea si langa sau printre noi multe stanci, care cu cateva sute de metri nici nu iti puteai imagina ca le vei intalni. La intrarea in pestera este amenajata o scara solida abrupta din fier pentru accesul de la poteca in pestera. Aprecierea mea referitoare la traseu: circa 1 km si respectiv 20 minute vs. informatiile de pe panou.

Pestera se deschide intr-un perete stancos, deasupra vaii Casimcea. Pe peretii pesterii se pastreaza urme de vietuire ale monahilor, insemne, cruci.

Sapaturile arheologice din anul 1912 efectuate de Vasile Parvan au dus la descoperirea unor inscriptii in piatra datate secolul al III-lea dH, care atesta existenta “”casienilor”” (locuitorilor satului Casian). Stanca Sf. Ioan Casian poarta inscrisul: “”OROI CASIANOUN KAI SPILOUHA”” – adica hotarele Casienilor si Pesterilor.

Sf. Cuv. Ioan Casian Daco-Romanul

Considerat de toata crestinatatea intemeietorul monahismului si al manastirilor din Occident, fiind originar din Dobrogea (Scythia Minor), Sf. Cuv. Ioan Casian s-a nascut in jurul anului 360, in satul Casian. La 20 ani intra in monahism intr- manastire din Bethleem, apoi pleaca intr-un pelerinaj prin Tara Sfanta, Egipt, Capadocia, Constantinopol, Roma. Este hirotonit diacon la Constantinopol si preot la Roma, apoi trimis ca misionar in Galia, unde intemeiaza doua manastiri. Este considerat sfant inca din timpul vietii. Praznicul Sf. Ioan Casian si al Sf. Gherman (prietenul sau nelipsit) este in data de 28 Februarie.

“”Mi se zugraveste inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni care se intindea gratios in spatiile singuratatii””, evoca Sf. Ioan Casian frumusetea meleagurilor natale. Ca e asa sau nu, ramane sa va convingeti.

Concluzie: Este un loc pustiu, aproape necunoscut si nevizitat, unde in loc sa se investeasca bani in atragerea turistilor si promovarea acestor locuri despre care ar fi ceva de povestit si de invatat, ca sa nu mai spun de agreabila plimbare pana la pestera, s-au trantit 3 panouri superbe, care apoi nu se sustin in realitate prin informatiie prezentate si se arunca bani intr-o mega biserica si alte alea. Este ceea ce intalnesti in multe locuri din tara noastra, din pacate, unde bani obtinuti de la autoritati, din proiecte si de la enoriasi si neimpozitati se baga in biserici noi construite langa biserici existente si care poate se mai scurg si in unele buzunare unde nu ar trebui sa…

Imi imaginez ce atractiv ar putea fi facut acest loc!

Rezervatia Cheile Dobrogei

Ne-am intors in DJ si am urmat indicatorul catre Cheile Dobrogei. Daca la inceput drumul nu parea a dezvalui in curand formatiuni geologice specifice unor chei, iata ca in mai putin de 10 km, soseaua, incepe sa coboare usor in serpentine si relieful avea sa se schimbe radical. Asemanator cu stancile pe care le admirasem in drum spre pestera, acum intrasem intre pereti de stanca specifice unor chei, intre peretii de pe parte stanga si cei de pe partea dreapta, fiind insa o distanta de cateva zeci de metri, ceea ce denota ca aceste chei sunt niste chei vechi.

Cheile Dobrogei sunt rezervatie naturala, care se intinde pe o suprafata de ca. 11.000 ha, pe versantul drept al vaii Casimcea.

Aici se intalnesc in peretii calcarosi pesteri (la Adam si Pestera Liliecilor), dar si fosile perfect conservate, unice in tara. Formatiunile muntoase din zona sunt foste recifuri coraliere ale Marii Thetis. Calcarele care alcatuiesc interesantele chei provin din perioada jurasicului. Tot aici s-au descoperit vestigii arheologice, precum unelte si oseminte datate din epoca preistorica.

Cheile Dobrogei sunt cunoscute si vizitate in special de localnicii dobrogeni, in weekenduri fumul gratarelor facandu-si aparitia. Cheile sunt strabatute de la un capat la celalalta de DJ care este asfaltat si in stare buna pe acest segment.

Concluzie

Cheile Dobrogei reprezinta o surpriza placuta aparent de neimaginat pe care ne-o ofera Mama Natura intr-o Dobroge joasa si in general arida, unde insa Casimcea, vanturile si miile de ani au avut un cuvant de spus ca sa ma contrazica si sa ma uimeasca.

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava urma sa fie ultimul obiectiv al zilei pe care ni l-am propus. Cetatea este situata pe malul Dunarii, in localitatea cu acelasi nume, unde Dunarea face un cot si malul putin stancos si proeminent sta drept baza pentru stravechea cetate sau mai bine spus pentru ruinele ei. Ajungem la poarta Cetatii Capidava si intalnim alt santier. Mare santier! Zidurile si curtea cetatii era impanzita de muncitori, basculante, material de constructii. Nu exista o casa de bilete, un cineva sau o cineva la intrare care sa ne spuna “”bine ati venit! ”””, nu tu panouri, nu tu indicatoare; erau toate premisele sa iti iei repede talpasita. Daca tot am ajuns, normal ca am dat o raita, pe si printre ziduri. Ar fi fost interesant sa avem aici un ghid asa cum am avut la Sarmizegetusa Regia vezi impresii sau indicatoare si panouri cum am avut la Sarmizegetusa Dacica vezi impresii.

Pentru ca am ajuns pana aici si poate peste un timp va arata acest loc mai primitor, voi spicui si cateva informatii extrase de pe site-ul capidava.ro.

“”[… ]In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. [… ]

Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca [… ]un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana [… ]

[… ]Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul. [… ]Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. ””

Concluzie

Un loc neprimitor, care nu are nici cel mai mic iz turistic. Poate dupa retragerea basculantelor si santierului sa se schimbe la 180 de grade si cele cateva extrase de pe site sa fie utile impreuna cu informatiile de la fata locului si mai ales cu impresiile personale ale vizitatorilor. Deocamdata este de evitat.

Si mai punctez un mic episod. O parte a planului nostru presupunea sa ramanem o seara in zona, in Capidava, sa vizitam in tihna ruinele cetatii, sa vedem apusul si sau rasaritul de soare la Dunare. Daca veti cauta pe net, veti gasi ca unica posibilitate de cazare Pensiunea Capidava si tabara din zona. Pensiunea Capidava in realitate nici NU EXISTA, iar tabara era ocupata de muncitori si nu ofera nici macar un minim de conditii, fie ele si de tabara.

Concluzia finala

Hai acasa! Am ramas profund dezamagiti de nepasarea de care beneficiaza obiectivele dobrogene amintite. Sa dea Domnul ca in cativa ani sa ai ce vizita, sa existe documentatie, ghizi si dupa renovari si amenajari sa poti cunoaste asa cum trebuie istoria locurilor dobrogene. Pana atunci nota de corigenta!

---

VIZUALIZĂRI: 1988 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI