Pe dealul Casienilor

TIPĂREȘTE

În ultima parte a excursiei mele — vezi impresii, vezi impresii, vezi impresii — am vizitat Cheile Dobrogei și Mânăstirea / Peștera / Lacul Casian aflate în apropiere.

Din Slava Rusă m-am întors pe DN22D spre DN22 dar la prima intersecție am luat-o din nou pe un drum județean DJ222. Am trecut prin Ceamurlia de Sus, Beidaiu, Beidaud, Sarighiol de Deal, Râmnicu de Sus, Râmnicu de Jos, Grădina, Cheia și iată-mă în fața Cheilor Dobrogei.

Cheile Dobrogei o arie protejată care se întinde pe o suprafață de peste 10900 hectare este compusă din păduri, pajiști, pășuni, culturi, peșteri, pereți de calcar cu o înălțime variabilă care atinge și 40 de metri.

Primul popas am făcut-o la intrarea în valea destul de largă mărginită de pereții de calcar. Popasul l-am făcut lângă izvorul amenajat cu denumirea de Izvorul Cheile Dobrogei. Nemaiavând nici strop de lichid pentru mine am băut de acolo dar mi-am și umplut câteva sticle goale. Același lucru au făcut și alți turiști. La momentul vizitei weekend fiind localnicii veneau la grătar și ridicau corturi pentru un weekend în chei.

Un cioban care a venit și el să-și umple câteva sticle cu apă mi-a explicat cum pot să ajung până la Mânăstirea Casian, complex văzut de mine încă din drum. Sînt 2 posibilități de a urca, fie spre Lacul Casian după care se lasă mașina undeva și se poate urca pe o potecă, fie prin Târgușor doar cu mașina.

Mi-a mai povestit despre o primă peșteră văzută pe partea opusă izvorului, zicea că în anii 80 acolo era restaurant/bufet ocazional amenajat în peșteră și la marginea sa. Ocazional zicea, doar de sărbătorile comuniste cum ar fi 1 Mai sau 23 August. Pornind prin Cheile Dobrogei deoarece DJ222 trece prin acesta, am făcut multe opriri pentru observare și poze. Fiind o arie de protecție specială avifaunistică citez din wikipedia lista păsărilor care se pot observa aici :

Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), pescăruș albastru (Alcedo atthis), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsă de câmp (Anthus campestris), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), ciuf-de-pădure (Asio otus), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), bufniță (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo rufinus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar european (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prepeliță (Coturnix coturnix), cristei de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar-mic (Ficedula parva), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), rândunică de hambar (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc-cu-cap-roșu (Lanius senator), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), gaie neagră (Milvus migrans), hoitar alb (Neophron percnopterus), pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), viespar (Pernis apivorus), codroș-de-munte (Phoenicurus ochruros), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar negru (Saxicola torquata), turturică (Streptopelia turtur), lăcustar (Sturnus roseus), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia de zăvoi (Sylvia borin) sau pupăză (Upupa epops)

Eu cred că toate speciile enumerate mai sus au condiții propice de trai. Există pădurile în primul rând, multă apă, acele stânci cu vegetație de la chei, pajiști.

De la Târgușor trecând și o cale ferată se va urca pe un drum pietruit aproximativ 8 km până la Mânăstirea Casian. Nu se urca întotdeauna atât de comod până aici pe siteul Mânăstirii unde este descris foarte pe larg atât viața Sfântului Ioan Casian cât și prima iarna grea în 2002 petrecută de călugări în două containere metalice. Mânăstirea a fost fondată în 2001, lucrările au început în 2003. În prezent să zicem că este aproape gata. ww.ioancasian.ro.

În prezent găsim o mânăstire modernă cu o biserică impunătoare. Încă se mai lucrează dar mai ales în interior. Nu prea au fost vizitatori și nici urmă de viață nu s-a arătat. Am văzut un singur călugăr în grădină în rest liniște și pace. Urcând la dreapta se află grădina și altarul în aer liber. În față biserica de mărimea unei catedrale, la dreapta biserica mică zidită mult mai plăcută ochiului, chiliile, clădirea cu paraclisul. La stânga de noua biserică este un loc de belvedere, în acest loc am văzut multe panouri solare pentru electricitatea compexului. În scurt timp am părăsit mânăstirea pentru a coborâ la peșteră, aveam ceva de coborât și urcat din nou dar a meritat osteneala, am văzut ceva deosebit. La început poteca coboară lin pe urmă tot mai abrupt și există scări fără număr. Se merge prin pădure și o peșteră mică se vede deja în cale dar nu este cea pe care o căutăm mai trebuie coborât. Spre lac se observă o troiță de lemn și o bancă pentru odihnă (aveam s-o folosesc la întoarcere). Se observă și Lacul Casian cu insulițele sale., fiind weekend este plin de pescari, corturi și grătăriști. Se aude muzica până sus.

Ajuns în fața peșterii Casian care în același timp este ca o biserică rupestră cu ceva amenajări simple un fel de altar, icoane, multe lumânări aprinse. Se intră urcând mai întâi pe o scară metalică foarte abruptă. Pe scara metalică pe fiecare treaptă există gravat un nume posibil sponsori la amenajarea locului. Intrând în peșteră a ieșit un liliac de acolo. În zona altarului este semiîntuneric dar la cele 2 galerii laterale strâmte este beznă totală. Doar în fundul galeriei din stânga mai ardea o lumânare, ca să ajung aici a cam trebuit să mă fac mic, e strâmt tare nerecomandat persoanelor claustrofobe.

Foarte mulțumit de ceea ce am văzut pe Dealul Casienilor m-am întors spre locul de cazare. Recomand cu căldură acest loc. Numai bine, călătorii inspirate

---

VIZUALIZĂRI: 860 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI