Cheile Dobrogei > Cetățile Ibida, Enisala, Argamum

TIPĂREȘTE

Pfuaaaaai am de povestit, sper sa nu uit nimic. In primul rand iesirea a fost acum de 1 Mai. In al doilea rand a fost planificata, km cu km, punct cu punct.

Ne-am trezit de dimineata, ca sa putem pleca cel tarziu la 8 de acasa. Zis si facut. Itinerariul a fost urmatorul:

Bucuresti - Cernavoda - Medgidia - Ceamurlia de Sus - Cetatea Ibida - Babadag - Cetatea Enisala - Cetatea Argamum

Aproximativ 8 ore de condus si 650 km.

1. Medgidia

Dupa ce trecem de barierele de la Fetesti (am platit in avans la benzinarie ca sa nu mai stam la coada la plata cash... inca mai sunt oameni care prefera sa plateasca acolo, desi poti procura trecerile de la OMV, Petrom, Socar, si cam toate benzinariile de pe autostrada)... urmam directia Medgidia (Kaufland) pentru a lua rapid una alta.

Ajungem in parcarea de la Kaufland Medgidia. Din start am observat chestii dubioase... masini parcate in fundul parcarii, vechi, cu afise in parbriz, puse la vanzare... ok...

La intrarea din magazin, se consuma bere mai ceva ca la birturile din sate, se spargeau seminte, si rasunau manelele mai ceva ca la nunta. Un personaj de pe acolo a desfacut o sticla de bere cu... gura/dintii...

Zona este foarte... dubioasa. Am luat ce ne trebuia si am fugit cu promisiunea de a nu mai calca pe acolo in veci. Va recomand sa evitati oprirea prin Medgidia.

2. Cheile... Dobrogei??

Ok, stiam aceste Chei nu sunt asa de spectaculoase precum cele de la munte dar parca nici nu am simtit cand am intrat si cand am iesit din ele. Mai degraba niste roci pe marginea drumului.

Insa asta nu a fost tot... Indata ce am intrat prin "Cheile Dobrogei" am simtit un miros puternic de... gratar. Zona era INVADATA de tulceni si constanteti (in mare parte) veniti la gratar. Erau sute de masini atat pe stanga cat si pe dreapta drumului, zona era sufocata si arhi-plina. Nu am avut rabdarea necesara sa oprim sa mai facem poze ca deh... unde sa te pui ca era full de masini si gratare. Probabil trebuie venit primavara prin martie sau toamna pe aici ca sa nu prinzi treaba asta cu gratarele si sa poti sa si admiri zona asa cum se cuvine.

Ca si prima impresia... auch.

3. Cetatea Ibida

Cetatea Ibida este situată pe aria comunei Slava Rusă. Din drumul european E87, ce unește Constanța de Tulcea, se desprinde după aproximativ 75 km de la Constanța, drumul național DN22D, ce duce spre Horia și în continuare spre Măcin. Urmându-se acest drum, se ajunge după aproximativ 11 km în satul Slava Rusă. La ieșirea vestică din sat se urmează un indicator spre stânga, către Cetatea Ibida (2 km) și Mănăstirea Uspenia (4 km). De aici drumul, pe ulițele satului este destul de întortocheat, urmând curbe când la stânga, când la dreapta, dar este foarte bine semnalizat.

Cetatea este cea mai mare cetate din Dobrogea, având o întindere de 24 hectare. Zidul de apărare, ce se întindea pe o lungime de aproximativ 2 km, era dotat cu mai multe de turnuri și câteva porți de acces. Este unica prin faptul că este străbătută de cursul unei ape, pârâul Slava. În partea sudică cetatea este dublată de o fortificație, situată pe dealul Harada.

Pamfil Polonic a descris în 1897 cetatea ca fiind "o centură de fortificații, cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și trei porți". Iar Vasile Pârvan a identificat-o în 1911 ca fiind Polis Libida.

___

Ok, gata cu istoria... recomandata mai pe toate site-urile si blogurile de calatorie. Dezamagire totala. Defapt sunt RUINELE cetatii Ibida.

Urmam Waze-ul dar si indicatoare rutiere care ne indica drumul spre cetate. La un moment dat se termina asfaltul dar nu vedem nici urma de cetate, iar waze-ul ne zice ca mai avem de mers cateva sute de metri.

Ok... unde e cetatea? Urmam o poteca de pamant destul de neprietenoasa pentru o masina cu garda la sol mai joasa si intr-un final ajungem la niste... pietre aruncate la marginea drumului, si ceva ruine ale acestei foste cetati numite IBIDA.

Pustiu total. Nici macar UN OM pe o raza de sute de metri. De turisti nici nu se pune problema... nu e nici naiba! Parcam masina... la marginea acestui drum de vie, plin de pamant si o luam la pas printre zidurile cetatii. Facem cateva poze si o luam din loc. Nu ai ce vedea aici.

4. Cetatea Enisala

Fiind ultima cetate genoveza ce sta de paza canalelor de legatura dintre lacul Babadag si Razim, fortareata medievala Enisala se gaseste la 2 kilometri de localitatea Enisala si la 7 kilometri de Babadag, fiind cocotata pe un deal calcaros ce domina intreaga zona.

Mai este cunoscuta si ca Yeni-Sale, Heracleea sau Heraclia, cetatea Enisala face parte din categoria de monumente de arhitectura militara romanesti ridicate in perioada Evului Mediu. Monumente care se remarca prin conceptie planimetrica, tehnica constructiva, elemente arhitectonice si sistem de fortificatii. Fortificatia a fost ridicata undeva in secolul al XIV-lea de catre o autoritate ce avea in vedere zona de la Gurile Dunarii.

Examinand tehnicile de constructie ale cetatii, s-a ajuns la concluzia ca negustorii genovezi erau singurii interesati de ridicarea unei cetati in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, in scopul de a veghea traficul navelor maritime. Practic, negustorii genovezi erau singurii care aveau banii necesari pentru ridicarea acestei constructii, ei fiind detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.

Parte din lantul de colonii genoveze ce includea orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului si Caffa in sudul Crimeei, aceasta fortificatie a avut, de asemenea, un rol important in sistemul defensiv al Tarii Romanesti in perioada 1397 – 1416, cand domnitor era Mircea cel Batran. Dupa 1420, imediat ce Dobrogea a fost cucerita de turci, cetatea avea sa gazduiasca o garnizoana militara otomana. Din secolul al XVI-lea, insa, dupa ce stapanirea turceasca a depasit gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), iar lacul Razim a fost separat de Marea Neagra prin formarea cordoanelor de nisip, cetatea a fost abandonata, nemaiindeplinind criteriile strategice si economice ale turcilor.

De atunci, fortificatia nu a mai fost deloc folosita din punct de vedere militar, fiind lasata in ruine timp de secole. Din 1991, zidurile naruite de intemperii ale fortificatiei au fost restaurate, iar Enisala a devenit in scurt timp un important punct turistic pentru zona Dobrogei.

___

Dupa ce mai admiram sutele de eoliene plantate strategic pe dealurile dobrogene, ajungem si la Enisala. Aici se schimba treaba... total opus vs ce era la Ibida. Mai exact, asfalt pana in buza cetatii, loc de parcare special amenajat, toaleta amenajata langa parcare si o zona mult mai animata. Erau cateva zeci de masini! Insa nu atat de aglomerat incat sa nu te bucuri de peisaje.

Aici se plateste inclusiv taxa de intrare, mai exact 8 lei de adult si 4 lei de copil sau pensionar. Platim constiinciosi biletele si o luam la pas spre cetate. Aceasta isi are zidurile inca in picioare, cel putin o parte importanta din ele, drept urmare chiar o putem numi cetate, nu ruine.

Sus pe dealul de langa cetate este si un binoclu care functioneaza cu monede de 50 de bani. Aveti grija, zona este frecventate de serpi.

5. Cetatea Argamum (Capul Dolosman)

Cetatea Argamum a fost localizata pentru prima data de catre istoricul Vasile Parvan in anul 1916 si este cea mai veche asezare atestata pe teritoriul romanesc lucru descoperit intr-un izvor antic ce dateaza de la inceputul secolului al VI-lea i. e. n. intr-o scriere a lui Hecateu din Milet (Cazare Delta Dunarii).

In secolul I dupa Hristos, cetatea a intrat sub stapanirea romana, fiind un port de escala al navigatorilor care circulau pe ruta Bizantului spre Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat sa prospere si sa se dezvolte.

___

Drumul este asfaltat pana aproape de o casa, care se afla la cateva sute de metri de Cetate. Iti poti lasa masina pe un platou si apoi mergi pe jos 10-15 minute. Drumul de la acest platou pana la cetate, este destul de anevoios dar erau destui care se duceau cu masina ca sa fie ei pana in buza cetatii...

Parcam masina si suntem intampinati de cateva pisici dornice de mangaiere dar probabil si de ceva mancare. Ne luam apa cu noi apoi mergem la pas. Pe drum intalnim cativa serpi. In dreapta drumului este un fel de Delta, unde se aud broaste si tot felul de vietuitoare. Zona este foarte rustica.

Ajungem apoi la marginea lacului Golovita/Razim, acelasi de mai devreme de la cetatea Istria. Lacul este imens si ai impresia ca esti la malul marii, dar... nu esti.

Sistemul lagunar Razim-Sinoe este format din lacuri precum Razim, Goloviţa, Zmeica sau Sinoe. A fost în urmă cu mii de ani un golf al Mării Negre, dar înnisipările l-au transformat într-un lac, cel mai mare din România.

Uitandu-ne spre... mare, se vede Complexul Periteasca Leahova dupa care incepe Marea Neagra.

Incercam sa mergem pe poteca ingusta care duce spre cetatea Argamum dar suntem inconjurati de insecte, albine si ocazional serpi (mici). Tantarii incep sa ne intepe asa ca abandonam urcarea si facem retur spre masina. Data viitoare venim pregatiti cu bluze lungi si sprayuri speciale de alungat insectele...

______

FINAL

Ne urcam in masina, facem o scurta oprire in Constanta pentru alimentare, apoi o luam spre casa.

Ti-a placut acest review? Nu uita sa ma incurajezi cu vot!

---

VIZUALIZĂRI: 871 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI