Am fost și noi și ne-a plăcut

TIPĂREȘTE

Prima ieșire în Grecia (după 6 ani de Antalya) a fost la Efrosini, datorită în cea mai mare măsură ariciu-lui, căreia îi mulțumesc pentru review și pentru informațiile ulterioare trimise prompt. Am căutat o locație foarte aproape de apă, chiar pe plajă dacă se putea, cu acces ușor în mare și într-un sat liniștit. Cu excepția accesului în apă, am găsit exact ce am vrut.

Pensiunea se află în campingul Heraklia, din satul Panteleimonas, între Leptokarya și Platamonas. Satul este de fapt un șir de campinguri, între strada principală și mare, plus case pe partea cealaltă a străzii. Strada e plină de taverne, magazine mixte, măcelărie, două brutării (la cea de-a doua găsiți un expresso Lavazza excelent).

Campingurile sunt adevărate oaze de verdeață și umbră, avînd sute de rulote și corturi atașate acestora, la umbra unor pomi uriași, cu alei, băi și spălătorii comune. După modul în care sunt așezate lucrurile în corturi, după aranjamentele florale (ghivece, jardiniere) și dotările de la fiecare cort/rulotă (frigider, aragaz, televizor mare), cred că aceste campinguri sunt locații permanente ale acelorași oameni. Mai ales că există în campinguri și căsuțe, unele zidite, altele din lemn, cu terase. Probabil că au fost concesionate pe mulți ani, iar grecii care au vrut o locație la mare, permanentă, au amenajat fiecare ce a vrut. Nu toate erau locuite în timpul săptămânii. Turiștii din campinguri sunt greci în majoritate (am văzut și două mașini de București), iar în stațiune și pe plajă sunt sârbi, macedoneni și puțini români. În pensiune cu noi mai era o familie de români. În camping nu e gălăgie, nu scandal sau muzică la maxim, cu program de liniște la prânz și noaptea după ora 23, respectat de toată lumea. De pe terasa noastră auzem seara cântece grecești la acordeon sau chitară, acompaniate de voci de femei și bărbați, de la cortul din imediata vecinătate. Extraordinar de frumos.

Nu revin la descrierea locației, curioșii având toate detaliile in review-ul anterior, pe care îl confirm 100%. Noi am stat la etajul 1, două familii în ultimele două camere de pe palier, cu vedere spre curtea interioară și spre mare, care nu se vede de pomi. Am pus poze cu camera noastra (ultima de pe nivel), spațioasă, foarte curată, balcon cu 3 scaune cu spătar, un taburet și o masă. Chicineta dotată cu tot necesarul, inclusiv detergent de vase, mai puțin burete de vase și stergar de vase. Există un fierbător de apă, ibric, plită electrică foarte eficientă cu 2 ochiuri, vase diverse, tacâmuri, farfurii diverse, ceaiuri și cafele la plic, zahăr la plic. În baie sunt prosoape mari de baie, medii si mici, prosop de picioare, 2 geluri mici de duș (care nu se reînnoiesc și nu sunt suficiente pe 10 zile), uscător de păr, săpun lichid la chiuvetă. Practic, cu foarte mici excepții, nu lipsește nimic. Aerul condiționat este așezat deasupra patului, dar bate peste acesta, spre chicinetă. Funcționeaza doar cu ușa și geamul de la balcon închise și cu cartela de curent în locul ei. În schimb, merge cu ușa de la intrare deschisă. Singurul inconvenient a fost că aveam o singură cheie (legată de cartela de curent), iar ușa de la intrare nu se putea descuia decât cu cheia. În prima zi am uitat-o înăuntru și ne-am dus la proprietar care a venit cu cheia de rezervă și ne-a deschis. Nu a vrut să ne dea o a doua cheie, spunând că e pentru femeia de servici. În rest au fost foarte amabili.

Inițial am vrut să luăm camerele de la parter, dar nu erau libere. După ce am ajuns, ni s-a părut mai bine la etaj, având parcă o mai mare intimitate. Cele de la parter dau direct în curtea interioară, și chiar dacă nu e un trafic foarte mare pe acolo, ai senzația că ești oarecum în public. La etaj, punctul forte sunt cele două terase de la extremitățile holului; prima prin care treci spre camere, largă, aerisită, cu masă, bancă și scaune din lemn iar a doua, la capătul holului (în dreptul camerelor noastre), mai mică, cu 2 fotolii, o canapea și o masă, toate din nuiele. Cea de la intrare e mai însorită, iar cea din spate e umbrită aproape toată ziua. Acolo ne-am petrecut serile la povești și diminețile la cafea. Magazinul de la parter este foarte bine dotat, iar prețurile sunt ca la Lidl. Există un Lidl în Leptokarya, unde e o aglomerație groaznică.

În ceea ce privește plaja, este destul de lată, cu nisip, și pietricele la intrare în mare și pe fundul mării. Pietricele pe plajă sunt de mărimea măslinelor, iar în apă de marimea oului de găină până la cel de struț. Apa se adâncește brusc la 2 m de mal. În prima zi am prins o mare agitată, cu valuri și a fost destul de dificil să ieșim din apă pe pietrele de pe mal, așa că ne-am repezit să luam papuci de apă. În schimb, când marea este liniștită, e o plăcere să intri și să stai, chiar fără papuci. Pentru a avea și copii partea lor de apă bună, dimineața mergeam cu mașina până în Nei Pori (vreo 10 km), pe plaja lată, cu nisip și intrare lină în mare pe 200 m în larg. Iar după-amiaza stăteam la noi la plajă, pe șezlongurile tavernei de lângă (pentru 2 băuturi) sau pe ale noastre în week-end, când celelalte erau ocupate. Mie mi-a plăcut mai mult marea din Panteleimonas, fiind foarte limpede și curată, cea din Nei Pori mai tulbure și mai murdară, cu alge și mizerii. De asemenea plaja, cea din Panteleimonas destul de curată, cu coșuri de gunoi ici-colo. Pe plaja din Nei Pori erau afișe cu ”Păstrați plaja curată” dar la nici unul din cele trei sectoare de plajă aferente tavernelor la care am stat, nu am găsit un coș de gunoi. Firesc că mucurile de țigări, sâmburii de piersici și alte deșeuri erau îngropate în nisip. În Antalya, la fiecare măsuță cu umbrelă de pe plajă era câte un coș de gunoi, care era golit de mai multe ori pe zi.

---

VIZUALIZĂRI: 1717 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI