Bucura inseamna Bucurie

TIPĂREȘTE

Detalii review: Plimbare in jurul Lacului Bucura spre Lacul Lia.

Marcaj: Portiuni nemarcate + marcaj banda albastra

Durata: Cca. 1h

---------------------------------------------

Lacul Bucura – 2040 m – Noi, corturi si clipe…clipe hoinare, clipe nocturne la brat cu clipe hoinare, matinale…clipe fara de stropi reci, mari… lacrimi de Retezat. A fost o noapte destul de calda pe malul Lacului Bucura, in inima Muntilor Retezat, la inaltimea de 2040 m. Ne-asteptam sa fie mult mai frig, mai ales ca vecinii nostri de corturi ne-au povestit ca, in noaptea anterioara fusese o furtuna in toata regula si temperaturile ajunsesera in jurul valorii de 5-7 grade Celsius. Se pare ca am avut noroc si, cel putin eu, nu am avut nevoie de sac de dormit. Au fost de-ajuns treningul…si oboseala acumulata.

Asadar, Buna Dimineata, Bucura... Buna Dimineata, Retezat! Norii din zori parca se saruta pe un fundal de-albastru, iar sarutul lor isi gaseste oglindirea pe oglinda Bucurei.

Se pare ca sunt primul care s-a trezit. In jurul meu…este o liniste lacustra, din cand in cand vantul mai trimite cate o soapta racoroasa care-si gaseste sfarsitul printre corturile insirate la mal. Este timpul sa merg spre izvorul situat in spatele Refugiul Salvamont Bucura, pentru a ma clati pe ochi si pentru a fura cateva clipe si din alte unghiuri ale Caldarii Glaciare Bucura.

Nimic nu se compara cu o plimbare solitara… cand corturile inca dorm, cand ceata diminetii se ridica usor, usor spre creste, iar norii… norii se alearga asemeni clipelor hoinare. Dar Bucura nu doarme… Bucura vorbeste prin mici valuri cu pietrele care stau insirate aproape de mal, dandu-ne impresia unei carari spre adancuri… Privind spre inalturi, oglinda Bucurei este vegheata de Vf. Peleaga (2509 m), cel mai inalt varf din Retezat – Paznicul Bucurei.

Cat timp pasii mei au hoinarit in jurul lacului, corturile incep, pe rand, sa se trezeasca… iar fiecare calator savureaza senzatia zorilor racorosi.

In unele locuri, nici cafeaua diminetii nu-si mai are rostul… iar cana de cafea, goala si solitara isi poate gasi si ea…aici, pe malul Bucurei, un rost… Invitatie la o cana de…Bucura.

Micul dejun l-am savurat pe stancile Retezatului, profitand de forma lor tocmai buna de a insira merindele pe care le carasem cu noi. Tot sa mananci in astfel de conditii, intr-un astfel de peisaj.

Si pentru ca dupa o astfel de masa copioasa urmeaza desertul… am ales drept rasfat… un desert hoinar in apropierea Bucurei… doar eu si singuratatea-mi hoinara. Asa ca... pas cu pas, lasam in urma mea Bucura si corturile ce par, vazute din acest loc, ciuperci colorate, insirate pe mal, si porneam spre alti ochi albastri rataciti printre caldari glaciare.

Stiam ca Frumoasa fata cu ochi albastri, pe numele ei Bucura, isi da mana cu o alta frumoasa fata, purtand acelasi azur in ochi, si traia ascunsa printre verdele jnepenilor. Numele sau este Lia.

Lacul Lia isi intinde oglinda lacustra in Zanoaga Bucurei. Situat la altitudinea de 1920 m, este cel mai jos lac din salba de lacuri a Bucurei. Lia, isi prezinta frumusetea pe o suprafata de 1,35 ha avand o adancime de 4,5 m. Tipica acestui lac ii este forma de triunghi. Lacul Lia este alimentat de izvoarele ce coboara asemeni suvitelor lacustre dinspre Lacul Zanoaga (cel mai adanc lac din Romania) si, respectiv, din Lacul Bucura (cel mai intins lac din Romania). In adancurile sale, Lia, adaposteste numerosi pastravi, fiind cel mai populat lac din punct de vedere piscicol dintre lacurile circului glaciar Bucura.

PESCUITUL INTERZIS! (sa nu uitam ca vorbim de Parcul National Retezat).

Si-asa, astazi… lasandu-mi pret de cateva clipe prietenii, am cunoscut-o pe Lia. Si nu voi uita niciodata albastrul ochilor sai.

Hoinareala mea a durat aproximativ o ora, timp in care am stat cu ochii pe marcajul dunga albastra. Nu am urmat o poteca destul de clara, deoarece m-am abatut pentru a admira de-aproape frumoasele domnisoare imbracate in rochii pline de culori. Astfel, mi-au rapit atentia tufele de smirdar cu movul lor atragator, gentienele cu un albastru intens si-alte flori de stanca, asemeni pistruilor mov. Mici, multi si fermecatori. Dincolo de frumusetile purtand petale, strajuiau batranele ferigi verzi, doamne pline de experienta in bataia vantului alpin…

Este timpul sa ma intorc la banda mea albastra… apoi, sa cobor pe malul Bucurei.

Aici, alaturi de prieteni umplem intreaga caldare a Bucurei cu zambetele noastre, cu bucuria noastra de a fi aici, iar cat timp vom sti sa pretuim si sa respectam Muntele… si el ne va raspunde cu aceleasi zambete transformate in imagini de vis pe care le vom pastrara pururea in mintea si in sufletul nostru. Si pentru asta… zambim, ne bucuram… caci, astazi, in inima Retezatului, BUCURA inseamna BUCURIE!

Iar eu… eu iti voi pastra albastrul alaturi de mine…pret de cateva clipe…clipe hoinare, pe care astazi Voi, cititorii mei…le traiti si le simtiti prin cuvinte si imagini.

La revedere, Bucura… voi reveni la tine!

---

VIZUALIZĂRI: 1585 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI