După balaurii și uriașii din legendele muntelui Tâmpa

TIPĂREȘTE

De curând am fost câteva zile la Brașov, un oraș drag mie, unde merg cu plăcere de câte ori am ocazia. Despre obiectivele de interes turistic și istoric din Brașov, despre oraș și imprejurimi s-au scris multe review-uri, a curs multă cerneală pe acest site.

Eu nu voi scrie despre ce puteți vedea in Brașov ci vă voi invita la o plimbare pe muntele care străjuiește orașul – Tâmpa.

Când spui Brașov automat gândul iți zboară la Muntele Tâmpa și la numele orașului scris pe vârful acestuia. De sus, de pe vârful inalt de 960 m al muntelui Tâmpa, poți surprinde cele mai frumoase vederi ale Brașovului și mai ales ale centrului vechi ale acestuia. Nu lipsesc nici legendele legate de Tâmpa, mai ales că ne aflăm intr-o regiune plină de povești legate de munții din apropierea Brașovului.

Se spune că sub Tâmpa s-ar afla un lac foate mare, ale cărui ape, dacă ar ieși la suprafață, ar putea inunda orașul. Se mai spune că sub munte există multe tuneluri, că s-a incercat chiar construirea unui tunel care să traverseze orașul pe sub Tâmpa. Dacă existența lacului este pusă la indoială de cercetători, cea a tunelurilor este insă reală. Sunt câteva tuneluri care legau Piața Sfatului de turnurile cetății, tuneluri folosite in trecut de localnici ca adăpost in timpul invaziilor inamice. In prezent tunelurile s-au surpat iar accesul a fost inchis din motive de siguranță.

O altă legendă ne spune că in trecut, intr-o peșteră, iși avea vizuina un balaur rău care mânca copiii Brașovului. Balaurul a fost urmărit de locuitori ani la rând dar fără niciun rezultat. Ideea salvatoare a venit din partea unui măcelar care a umplut cu var o piele de vițel și a aruncat-o la gura peșterii balaurului. Acesta a mâncat pielea umplută cu var după care a băut apă. Varul s-a incins, balaurul s-a umflat și a murit, locuitorii Brașovului scăpând de fiară.

Tot despre un balaur sângeros este vorba și intr-o altă legendă, care spune că intr-o peșteră, pe munte, trăia o călugăriță. Aceasta a găsit pe munte un pui de balaur, rănit și infometat. L-a luat, la ingrijit, la crescut, și, ca drept răsplată, balaurul când a crescut a mâncat-o. Grota in care se spune că ar fi trăit călugărița se numește azi Peștera Călugăriței.

O altă legendă spune că pe Tâmpa s-ar fi aflat un sanctuar, un loc de rugăciune și de ofrande aduse zeilor dar și un loc in care se adunau vrăjitoarele și practicau magia neagră. Acest loc este o fântână care există sus in Șaua Tâmpa, dar existența vrăjitoarelor sau a ritualelor păgâne rămâne totuși o poveste.

Chiar și numele muntelui Tâmpa este legat de o legendă. Se spune că un uriaș se plimba in vremuri indepărtate pe aceste locuri, unde atunci era numai apă. La un moment dat, uriașul, neatent, s-a impiedicat de un morman de pământ și a dat cu capul de muntele din fața lui. In urma acestei intâmplări nefericite, uriașul a rămas tâmp, de unde și denumirea muntelui de care s-a lovit.

In afara acestor legende, există și multe alte intâmplări adevărate, cum este cea a salvării muntelui de către localnici, la inceputul secolului al XX-lea. Mai multe incendii puternice au ars pădurea și vegetația de pe Tâmpa. Localnicii au cărat pământ in coșuri și au plantat apoi copaci, salvând muntele.

Azi Tâmpa este arie protejată, rezervație peisagistică care se intinde pe 150 ha, singura din județul Brașov.

Pe Tâmpa poți ajunge in două feluri – pe jos sau cu telecabina. Traseele turistice de pe Tâmpa au fost amenajate incă din secolul al XIX-lea, de cluburile de turism montan din acea vreme.

Sunt trei trasee care urcă pe Tâmpa: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor și Treptele lui Gabony, cel din urmă fiind și cel mai dificil.

Noi am parcurs un traseu circular. Am urcat pe Drumul Cavalerilor, un traseu care pleacă de lângă Bastionul Țesătorilor, de pe Aleea Tâmpa și este marcat cu bandă albastră. Traseul este ușor spre mediu, cărarea urcă ușor prin spatele caselor aflate pe locul unde in secolul al XV-lea era Turnul Cuțitarilor, turn din care nu mai există in prezent nimic.

După un urcuș susținut de apoximativ 40 de minute, ajungem in Șaua Tâmpei. De aici se poate continua urușul până in Poiana Brașov dar noi nu am urmat acest traseu ci am urcat mai departe spre Vârful Tâmpa, urmând de această dată marcajul triunghi galben. Am străbătut o poieniță frumoasă unde fluturii și bondarii zburau vesel, am ajuns la fantana Cetății Brașovia, și, după o aproape o oră de drumeție lejeră am ajuns pe vârful Tâmpa. Pe traseu am intâlnit câțiva turiști care urcau, dar aici, pe vârf, erau mult mai mulți. Aici ne-am intâlnit cu cei care au urcat cu telecabina și cu cei care au urcat pe jos, pe alt drum de acces pe Tâmpa, numit Drumul Serpentinelor.

Pe acest drum am coborât, traseu marcat cu triunghi roșu. Sunt 25 de serpentine de pe vârf până pe Aleea Tâmpei, aproape de stația telecabinei. Traseul este frumos, prin pădure, cu câteva puncte de belvedere asupra centrului Brașovului. Urcușul pe acest traseu durează aproximativ o oră jumătate, dar coborârea merge mult mai repede. Erau mulți turiști care urcau pe acest traseu, dar și mai mulți care incercau să urce, abandonând după primele serpentine și ingroșând apoi rândul la telecabină.

Aceasta a fost drumeția nostră pe Muntele Tâmpa, traseu pe care vi-l recomand. Dacă ajungeți prin Brașov, rezervați câteva ore pentru această drumeție sau luați telecabina până pe vârf. Nu veți regreta.

Pădure, poienițe cu flori și fluturi, vedere frumoasă asupra Brașovului

O plimbare relaxantă prin pădure.

---

VIZUALIZĂRI: 1125 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI