Mangalia

TIPĂREȘTE

"Cei ce cunosc adevarul nu sunt egali cu cei ce-l iubesc. "

Imi place marea sa o privesc la rasarit si asfintit, pe zi si noapte. Este pentru mine lumea prin care poti vedea trecutul, cauti sa intelegi prezentul si poti incerca sa ghicesti viitorul, este asemeni fiecarei clipe a vietii noastre, intr-o continua, surprinzatoare miscare si transformare. Si marea noastra la Mangalia are din tot ce am zis cate ceva: trecutul scufundat in ape dar si pe maluri, incapacitatea voita a prezentului de a ne dezvalui geneza dar si genele poporului roman si viitorul, asemeni trecutului, in cuiul catarii posibililor vanatori.

S-a scris superb aici pe AFA despre Dobrogea, tinutul acesta arid pe care-l strabati sa ajungi la Mangalia. Cele recente, "Pledoarie pt Dobrogea" de @tata123 sau "O Dobroge nepusa in valoare" de @Dan&Ema, articole de @iulianic, @irinad (v-am citit pe toti ce ati scris cate ceva de Dobrogea) sunt superbe si cred ca multi trebuie sa le urmeze colbul cararilor descrise. Dar ce mi-a atins sufletul, va rog sa nu va suparati, a fost cine alta decat @crismis cu "Pe urmele strabunilor in Dobrogea". De ce? Pentru ca m-am regasit in descrierea aceea cu televizorul pe care-l lasi in surdina, doar, doar va pica ceva interesant si pentru ca a ajuns la cetatea militara Ibida sau Libida cum ii spunea Parvan, acel tezaur distrus ce a fost poate cea mai mare cetate militara din interiorul Dobrogei, punct de intersectie a tuturor drumurilor, singura prin care trecea un curs de apa ce presupunea amenajari ample. Nici acum cei responsabili nu fac nimic pt a proteja comorile de acolo, se stie ca dupa fiecare ploaie mare apar negutatorii de antichitati pe care localnicii le scot din pamant, de asemeni, un grup restrans de cercetatori face eforturi disperate sa conserve artefactele de la Cavoul lui Tudorca si sa obtina o restrictie pt acea zona, ministerul responsabil este insa precum cele trei maimute. (@crismis, daca te ajuta, am aceeasi problema "cutremuratoare" asupra drumurilor si gropilor, doar "tata" este altul iar cea din dreapta este "opreste aici si acum ca o iau pe jos", fapt ce nu-l cred nici eu, nici el dar are efect)

Mangalia, acest oras din Dobrogea nordica, romanesca, a fost parte a intregii istorii a zonei dintre Dunare si Marea Neagra. Aici au evoluat tracii (cei ce ne fac parte a marii familii balcanice), tribul stabilit aici era al getilor, daci cum ii numeau romanii, - Burebista a fost putin stapan pe aici- ei asimileaza tribul scitilor, apoi vin grecii, bizantinii cu amestecul de populatii, romanii, bulgarii care ne-au ocupat pana in Moldova in timpul Asanestilor, este randul valahilor dar moartea lui Mircea cel Batran ne arunca in bratele Imperiului Otoman ce muta aici populatii turce, tatarii crimeeni ai ramurii Hoarda de Aur se stabilesc aici odata cu extinderea Imperiului Rus, alungati fiind din Crimeea de cazaci, rusii practicanti de rit vechi stabiliti dupa schisma Bisericii Ruse -lipovenii. Au fost si colonisti germani, veniti de fapt din Rusia care nu-si respectase obligatiile fata de ei, acestia find fortati sa-si paraseasca satele in 1939-1940, in ceea ce s-a numit "Acasa in Reich".

Apoi vine una din cele mai frumoase zile din istoria Dobrogei, 14 noiembrie 1878, cand aceasta este intregita Romaniei, in urma tratatului de la Berlin din 13 iulie 1878, tratat controversat si blamat de atfel. Cel ce atunci inca nu era rege, Carol I, in proclamatia catre dobrogeni spunea printre altele:

"Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea, veche posesiune a lui Mircea cel Batran, de astazi face parte din Romania... Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii, drapelul dreptatii si pacii. " iar finalul discursului este " Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra".

Deci daca peste un tinut totusi mic au trecut atatea etnii, atatea culturi, religii cum n-au trecut peste nici un alt pamant romanesc, daca aici oamenii au trait in buna intelegere, si-au imprumutat obiceiuri, s-au ajutat la greu, au sarbatorit impreuna, atunci cum sa nu privim cu respect tot ce arhitectural, folcloric, religios, chiar gastronomic ca ne place, a ramas. Vin si eu sa continuam "pledoaria"pt Dobrogea veche si noua "nepusa in valoare".

Si mi-am propus sa vorbesc despre doua, deocamdata, realizari sa le zicem, oglinda a vietii comune dusa de mai multe etnii, din care cea mai importanta e comunitatea turco-tatara.

Monumentul eroilor dobrogeni.

Este un monument nou ridicat in piata Unirii din Mangalia, alaturi de Casa de cultura si a fost inaugurat la 9 mai 1998, de Ziua Eroilor si a Europei. Este un omagiu adus eroilor Mangaliei cazuti in cele doua razboaie mondiale, fiind trecuti aici atat eroii crestini cat si cei musulmani. La monumentul ridicat in 1998 a fost adaugata in 2005 o placa comemorativa cu numele eroilor, in dreptul fiecaruia fiind trecut simbolul religiei de care apartinea, cruce sau semiluna, fapt ce a facut ca acesta sa devina unicat in lume, demonstrand ca in Romania, in Dobrogea, exista model de convietuire pasnica, multiculturala si multietnica. Monumentul ridicat din piatra muntilor Macin a fost ridicat dupa proiectul lui Valeriu Georgescu si reda ruinele unei biserici vechi, orientate spre rasarit, cuprinde 3 parti simbolice distincte, numite "Poarta Luminii", "Altarul" si "Inaltarea".

Poarta Luminii este o arcada din blocuri mari de granit pe care sunt simboluri crestine, simbolizeaza trecerea de la viata la moarte. Altarul este reprezentat de un megalit din care apar capul, un brat si laba piciorului unui erou muribund, semnificand trecerea in tarana patriei, de fapt nemurirea.

Inaltarea este un obelisc de granit ce simbolizeaza inaltarea spre Ceruri a sufletelor eroilor patriei. Pe ea se afla placa de bronz cu numele eroilor dar si deviza "Dulce et decorum est pro patria mori", un vers din Ode de Horatiu. Monumentul a fost realizat de trei artisti plastici in metal, sculptura si ceramica si este protejat de Oficiul National pt Cultul Eroilor din Romania.

Si nu pot incheia fara sa amintesc aici ca Mangalia a avut un Monument al Eroilor ei, ridicat din hotararea Regelui Ferdinand la sugestia lui Nicolae Iorga, in 1927, monument ce a disparut misterios in anii tulburi de dupa razboi. Reprezenta un infanterist angajat in atac cu baioneta, statuie de bronz ce avea ca inspiratie Atacul de la Smardan al lui Nicolae Grigorescu; autorul a ramas necunoscut. Ca acel monument a existat sunt fotografii ale vremii, articole din publicatii dar si "Panza de paianjen" unde eroina i-l localizeaza aproape de Moscheia Esmahan Sultan.

Moscheie importanta in Mangalia de acum peste 400 de ani dar si in zilele noastre, pentru musulmani un loc important de rugaciune iar pentru noi o pagina de istorie pe care o deschid curand.

---

VIZUALIZĂRI: 2247 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI