GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
O incursiune în Mărginimea Sibiului – Gura Râului
Regiunea numită „Mărginime”... este situată în sudul Transilvaniei la poalele Munților Sibiului, în stânga liniei ferate Turnu-Roșu – Sibiu și Sibiu – Alba Iulia, putând fi cuprinsă în patrulaterul care ar avea ca limită la Răsărit o linie ce duce de la Pasul Turnu-Roșu la comuna Șelimbăr din județul Sibiu, la Nord o linie care unește Șelimbărul cu comuna Cărpiniș tot din județul Sibiu, la Apus linia care ar trece prin comuna Cărpiniș și Vârful Tărtărău din județul Gorj, iar la Sud linia care ar uni acest vârf cu Pasul Turnu-Roșu.
Întreaga regiune constituind versantul de Nord al Munților Sibiului din stânga liniei ferate și a șoselei naționale Turnu-Roșu – Sibiu și Sibiu – Alba Iulia, are o suprafață de aproximativ 1200 km pătrați – așa descria strict din punct de vedere geografic așezarea mărginenilor în județul Sibiu autorul I. Hașeganu, la 1941, în lucrarea „Mărginenii în viața economică a Transilvaniei și a Vechiului Regat”.
Comuna Gura Râului este atestată documentar în secolul al XIV-lea (1380), posibil cu rădăcini mai vechi. Poziția geografică favorabilă a înlesnit dezvoltarea economică rapidă a localității. Principala ocupație a locuitorilor era creșterea animalelor și exploatarea lemnului. Numărul mare de joagăre hidraulice produceau cherestea ce se comercializa în toată zona Sibiului și a Săliștii. În lucrarea citată la început scrie că unitatea administrativă avea 3650 de locuitori (peste 735 de familii), 44 case de lemn și 692 de piatră; repartizați pe profesii capii de familie erau jogăreni (440), meseriași (80), oieri (5), comercianți (14) și funcționari (19). Existau și numeroase „instalațiuni industriale”: 16 piue (pentru prelucrarea țesăturilor de lână), 48 joagăre (fierăstrae de apă cu o singură pânză) și 5 mori (date din primul sfert al secolului al XX-lea). Un muzeograf de la Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului declara că la Gura Râului era centrul piuăritului din Mărginimea Sibiului, unde se prelucrau anual mii de piese de îmbrăcăminte. Azi nu mai vedem asemenea instalații decât în Muzeul Astra.
Situată la 554 m altitudine localitatea poartă această denumire deoarece vatra satului se află chiar la ieșirea râului Cibin din munți: Gura Râului. Poetul Lucian Blaga, născut în apropiere – la Lancrăm, lângă Sebeș – își petrecea în anii 50 concediile de vară la Gura Râului, în casa familiei Manta; scriitorul va numi satul Bocca del Rio în poezia cu același titlu. Venind dinspre Orlat pe DJ106D, depășim intersecția cu drumul spre Poplaca și intrăm în localitatea Gura Râului pe sub o poartă înaltă de lemn; în apropiere se află și o frumoasă troiță de lemn, simbolizând legătura permanentă între om și Dumnezeu. Localitatea Gura Râului se întinde pe malul Râului Cibin, cu extensii ce se întind spre versanții înconjurători. De altfel, la mai multe întretăieri de ulițe se află frumoase troițe din lemn ori piatră. Cu cât înaintează șoseaua în sat casele se îndesesc și se apropie de linia de asfalt. Trotuarele sunt foarte înguste, curbele destul de dese și strânse.
Casele, specifice zonei, sunt lipite una de alta și formează un front înalt și continuu. Ele sunt stil vagon, pe lungime, înconjurând o curte împodobită cu flori. O poartă înaltă, solidă, de lemn închide acest univers interior; în spatele curții, altă poartă oferă acces spre anexele gospodărești și grădină. Acest tip de case reprezintă un fel de minicetăți, cel ce trece pe lângă ele nu are nici o posibilitate de a zări ceva în interior, chiar și ferestrele beneficiind de obloane solide din lemn. Am avut surpriza de a zări prin porțile mici de acces, atunci când erau deschise, frumoase aranjamente florale, terase, mici chioșcuri, pavaj din piatră – o lume pe care nu o bănui mergând pe stradă.
De câte ori am ajuns în Gura Râului mi-am rezervat câteva ore pentru mici plimbări pe ulițele satului. În ultimii ani au fost asfaltate/pietruite aproape toate ulițele satului. Din când în când în fața unor curți sunt bănci unde vecinii se adună la sfat ori „discuții” libere. Am fost salutat și am salutat întotdeauna; oamenii locului se uită mereu cu interes la turiștii ce au „curajul” de a ieși din universul pensiunii pentru a face câțiva pași în lumea satului.
Centrul localității este constituit în jurul unei piațete largi, pietruite. Aici se află Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, obelisc având un vultur un vârf, dezvelit în 1923. Monumentul, ridicat din inițiativa locuitorilor, comemorează 107 eroi români căzuți în perimetrul comunei în luptele din septembrie 1916. Piațeta mai găzduiește o mică piață de legume acoperită, o farmacie, câteva magazine universale, școala, grădinița și cele două biserici ale satului. Într-o latură a acestui spațiu public se află o căbănuță de lemn ce adăpostește un centru de informare turistică (pe care eu l-am găsit mereu închis). O hartă mare a zonei este afișată pe un perete (inițiativă din cadrul unui proiect), hartă ce o găsim și la intrarea în sat (și în alte sate ale Mărginimii am observat aceste hărți). Un pod frumos ornat cu flori traversează râul Cibin spre un pavilion mare din lemn, de formă dreptunghiulară. Este vechiul pavilion de dans al satului, locul preferat pentru petrecerile duminicale din vremurile de demult. Structura de lemn datează de după Primul Război Mondial, frumoasele decorațiuni din lemn fiind opera dulgherului Schnell din Turnișor.
Școala gimnazială „Aurel Decei” se află în centrul localității, cursurile desfășurându-se în mai multe localuri. Clădirea veche, construită în 1900 cu sprijinul comunității locale și a preotului paroh Ioachim Munteanu, stă sub deviza de pe fronton: Prin cultură la putere. În piațeta centrală se află clădirea mai nouă a școlii, construită în anii 60. În fața este amplasat bustul istoricului Aurel Decei, nume atribuit școlii din anul 2005, personalitate născută în 1905 la Gura Râului. O construcție mai nouă, aflată în curtea din spate a școlii vechi găzduiește Biblioteca „Muguri de brad” și Centrul Cultural „Ioan Macrea” (fondatorul ansamblului „Junii Sibiului”). Între cele două localuri de școală se află intercalate cele două biserici ale satului.
Biserica Cuvioasa Paraschiva se detașează prin vechime, prin poziționarea pe o mică înălțime și culorile calde ale fragmentelor de frescă exterioară. Construită în secolul al XVIII din piatră și cărămidă, biserica are un plan tip sală. A trecut prin mai multe prefaceri, presupunându-se chiar o origine medievală a unei părți a lăcașului de cult. Turnul clopotniță a fost construit între anii 1828-1834. Pictura murală exterioară, păstrată fragmentar, este opera mai multor pictori. Restaurarea din 2007 a lăsat la vedere fragmentele exterioare de pictură, bucăți de zid și inscripții – foarte interesant aspectul vizual.
Biserica greco-catolică Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a apărut ca idee în urma vizitei mitropolitului Andrei Șaguna în 1847 la Gura Râului. Inițiativa s-a concretizat abia în 1886 când a început construcția bisericii de către meșterii constructori frații Koniger și inginerul sibian Iosif Neugebauer. Arhitectura lăcașului terminat un an mai târziu, în 1887, copiază biserica din Râșnov; elementele de construcție reprezintă o îngemănare a stilurilor bizantin, gotic, baroc și romanic. Mitropolitul Antonie Plămădeală numea acest locaș de închinăciune Catedrala Mărginimii. Biserica domină satul prin turla înaltă dotată cu ceas; un mic cimitir se află lângă biserică.
Dup nici 100 de metri de la biserica ortodoxă se află centrul administrativ al comunei format din Primărie, Postul de Poliție, Poșta, sediul Ocolului Silvic, câteva cabinete medicale, o sală de nunți, remiza PSI (unde se află și un bancomat BCR) și o microhidrocentrală de 3,8 MV. Satul e împânzit cu multe magazine unde găsiți tot felul de produse, alimentare și nealimentare. O veche troiță, de la 1931, veghează o intersecție; un trotuar-promenadă e în curs de amenajare pe malul râului; câteva poduri de lemn acoperite sunt ascunse pe ulițe.
La ieșirea din sat, spre munte, spațiul se deschide, putem privi râul cum străbate pajiștile. Pe partea stângă, pe versant, întâlnim pârtia de schi „Trecătoarea Lupilor”, o inițiativă privată ce urmărea dezvoltarea turistică pe timp de iarnă a zonei Gura Râului. Nu știu dacă a avut succesul scontat. Pârtia amenajată are doar 500 m lungime și este dotată cu teleschi (470 m) și nocturnă. Un pic mai încolo se află spațiul amenajat cu scenă și tarabe pentru sărbătoarea anuală intitulată Festivalul Bujorului de Munte, desfășurată în primul weekend din iulie.
Șoseaua asfaltată se oprește la Barajul și lacul de acumulare Gura Râului, după circa 3 km de la ieșirea din sat. Se poate face după-amiaza o plimbare sănătoasă, pe jos, din sat până la baraj. Drumul cotit se strecoară pe lângă versant, urcă puțin, trece pe lângă pereți de stâncă și se oprește în fața barajului ce poate stăvili cele 15 milioane de metri cubi ai lacului. Colosul de beton are un coronament de 330 m lungime și 6,20 m lățime, înălțimea atingând 73,5 m. Drumul forestier continuă către Cheile Cibinului și Munții Cibinului și Iezerele Cindrelului.
Alte obiective. Pe panoul de la centrul de informare turistică erau notate și alte „atracții” ale comunei: „Bradul gros” – un arbore multisecular în apropiere de Cheile Cibinului, piua de ulei de sâmbur de bostan (situată la intrarea în sat), locuri legendare: Chiatra Gurguiată, Chiatra Lupoaie și Iezărele Cindrelului.
Vă invit la o călătorie în Mărginimea Sibiului, și implicit la Gura Râului, printre oameni sufletiști, tradiție populară, păduri, apă și obiective istorice. Pășiți în „Bocca del Rio” pe urmele lui Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Aurel Vlaicu, etc.
La Gura Râului m-am întors la izvoare ce curg și sună neîncetat – Lucian Blaga, 1955.
Drumuri prin Mărginimea Sibiului
Dacă ajungeți în Mărginimea Sibiului cu autoturismul propriu nu ezitați să parcurgeți câteva trasee auto extrem de pitorești ce vă poartă prin satele Mărginimii, păduri dese și plaiuri mioritice. Noi le-am parcurs acum câteva zile și am fost încântați de peisaje, case, flori și animale. Covorul asfaltic este bun, pe alocuri chiar foarte bun, în zona Sibiel se trasau marcaje.
1. Gura Râului – Jina (106E) , șosea ce străbate satele Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Săliște (are statut de oraș), Galeș, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului. Este un traseu ce poate ocupa o zi întreagă, obiectivele fiind numeroase. Enumăr doar câteva: mănăstirile Orlat, Sibiel și Foltea, muzeul icoanelor pe sticlă „Preot Zosim Oancea” din Sibiel, promenada cu statui de pe malul Pârâului Negru din Săliște, moara de apă și muzeul etnografic din Galeș, cetățile de la Tilișca (dacică și medievală), Muzeul Păstoritului de la Jina, etc.
2. Poiana Sibiului – ieșire în apropiere de Miercurea Sibiului (106G) , este bucata de șosea pe care ne-am întors de la Jina spre Gura Râului. Asfalt foarte bun, peisaj foarte frumos – deschideri largi îmbinate cu pădure, serpentine, coborâre accentuată. Se poate vizita biserica luterană în stil romanic de secol al XIII-lea din Dobârca (în stare de degradare; împrejurimile nu inspirau încredere) ori cetatea din Gârbova (restaurată).
3. Gura Râului – Sadu – Tălmaciu (106D, 106C, 105G) , este varianta ce ne-a adus la plecare în apropierea intrării pe Valea Oltului. De asemenea, peisaje frumoase, covor asfaltic bun, circulație minimă. Se trece prin următoarele localități: Poplaca, Cisnădioara, Cisnădie, Sadu, Tălmaciu. Vă mai amintesc principalele obiective: cetatea Cisnădioara (sec. XII-XIII), biserica fortificată din Cisnădie, Muzeul industriei textile din Cisnădie (pe care l-am găsit închis) și Muzeul hidroenergetic Sadu I.
Vă invit să vizitați Mărginimea Sibiului!
Trimis de tata123 🔱 in 27.06.15 17:50:31
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GURA RÂULUI [SB].
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@webmaster - Mulțumesc. Am mai adăugat o serie de fotografii (câteva sunt din perioada 2011-2012).
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Barajul Gura Râului, un obiectiv surprinzător — scris în 29.03.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Pe baraj sau sub baraj? - Gura Râului — scris în 11.12.23 de nicole33 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Gura Raiului din Județul Sibiu — scris în 22.09.17 de Zoazore din BRăILA - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Excursie la Gura Râului — scris în 20.09.17 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Dec.2012 Merita vizitat — scris în 14.12.12 de marocanu21 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2010 Gura Raului - verdeata si relaxare — scris în 03.09.10 de raly din MEDIAS - RECOMANDĂ
- Jul.2009 Festivalul Bujorului de Munte din Gura Raului — scris în 12.07.09 de cristinadumitru* din BUCURESTI - RECOMANDĂ