GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Drumul Gărilor Regale: Pitești-Curtea de Argeș
TIPĂREȘTECăile ferate au constituit întotdeauna un pol de atracție, o coloană vertebrală a transportului și comerțului, cel puțin în alte vremuri. Gările, loc de popas și spațiu de întâlnire, reprezintă o „poartă”, au devenit un simbol al societății moderne și un model în domeniul arhitectural. Apariția unei gări într-o localitate echivala cu trecerea de la o epocă istorică la alta; gara este un spațiu social, un teritoriu în care se întâlnesc toate categoriile sociale. Apariția căilor ferate în cele două Principate Române a coincis cu venirea principelui Carol I la conducerea țării – trei pătrimi din rețeaua de cale ferată de azi s-a construit în vremea lui Carol I.
Un subiect turistic de nișă îl reprezintă gările. Sunt oameni pasionați de căile ferate, locomotive și trenuri care caută în concediile lor să descopere (și) locuri care au o legătură strânsă cu pasiunea lor. Astfel, ei vizitează gări, depouri, muzee dedicate transportului, lucrări inginerești de mare amploare (tuneluri, viaducte, poduri). Articolul de față abordează o astfel de temă feroviară: traseul gărilor regale dintre Pitești și Curtea de Argeș. Desele călătorii la Mănăstirea Curtea de Argeș și hotărârea potrivit căreia acolo să fie necropola regală l-au condus pe regele Carol I spre decizia de a construi o cale ferată între Pitești și Curtea de Argeș. Mai marii locului au sprijinit inițiativa intuind dezvoltarea economică de care beneficia o regiune deservită de o cale ferată (în 1872 drumul de fier lega deja Piteștiul de Capitală).
Așa cum ne-am obișnuit în ceea ce privește timpul de construcție a lucrărilor de infrastructură și clădirilor publice din perioada regală, durata de executare a tronsonului de cale ferată Pitești-Curtea de Argeș a durat doar 2 ani (1896-1898). Aproape 39 de km de cale ferată, deservite de 4 stații, au costat peste 7,5 milioane lei aur. Studiul de fezabilitate și lucrările de construcție au fost executate sub directa conducere a inginerului român Elie Radu. Botoșănean la origine, geniu în domeniul ingineriei (doar provenea de pe pământurile care au dat și alte genii, în diverse domenii), Elie Radu va contribui decisiv la modernizarea României prin realizarea proiectele de căi ferate și gări, rețelei de alimentare cu apă a orașelor românești, construcția de șosele montane și ridicarea unor edificii publice (mai multe amănunte aici: agir.ro/univers-ingineres ... --1931_424.html).
Am început călătoria de-a lungul acestei căi ferate din orașul Curtea de Argeș, urmând cursul șoselei DN 7C care șerpuiește și se împletește la un moment dat cu șinele căii ferate. Prima oprire am făcut-o la cel mai important obiectiv din această călătorie: Gara Regală Curtea de Argeș. Acest edificiu magnific a fost construit în doar 11 luni de zile, la sfârșitul lunii noiembrie 1898 având loc ceremonia de inaugurare. Planurile clădirii feroviare au fost realizate de arhitectul italian Giulio Magni și inginerul Elie Radu, rezultând un exemplu interesant de adaptare a arhitecturii istoriciste și de vilegiatură la programele moderne (cum scrie pe plăcuța de monument istoric de pe clădire). Arhitectul Giulio Magni a ocupat timp de 10 ani funcția de arhitect-șef al Bucureștiului. Clădiri care au decorații asemănătoare gării argeșene, realizate de acest arhitect italian, întâlnim și în Capitală: Școala Mavrogheni sau Casa Elie Radu.
Gara Regală Curtea de Argeș are la bază un model îmbunătățit al gării din Lausanne, model care seamănă cu gara din Comănești, Bacău (realizată de același inginer român). Am parcat în fața clădirii unde acum nu mai forfotește lumea, totul e încuiat, părăsit. M-am învârtit în jurul construcției feroviare și am admirat eleganța liniilor arhitectonice, turnurile simetrice, ceramica smălțuită policromă din jurul ferestrelor, consolele care unesc corpul clădirii cu acoperișul (ca niște închizători metalice). Pe fațada dinspre peroane se află un basorelief de bronz montat cu ocazia aniversării a 100 de ani de la deschiderea căii ferate, realizat de artistul Costache Codruț și un ceas Paul Garnier, realizat la Paris. Peroanele sunt goale, ușile sunt încuiate, timpul a încremenit în loc pentru Gara Regală din Curtea de Argeș.
Plecăm la drum și după câțiva kilometri buni ajungem la Gara din Băiculești, o clădire superbă, ascunsă partial de câțiva arbori. Un corp central străjuit de un turn înalt, totul placat cu cărămidă roșie, înconjurat de un brâu alb de piatră și ancadramente albe la ferestre, console de lemn care sprijină acoperișul din tablă – o clădire feroviară bine proporționată și cu impact vizual mare. Lângă gară se află și o toaletă publică construită din aceeași cărămidă roșie, urmând același stil arhitectural. Gara din Băiculești păstrează pe lateral o inscripție cu vechea denumire: „Negru Vodă”.
În dreptul lacului Vâlcele, la doar 16 km distanță de Pitești, linia ferată traversează șoseaua națională. Aici există un canton din cărămidă în același stil arhitectural feroviar de la sfârșitul secolului al XIX-lea (de altfel, pe traseu mai există câteva cantoane identice). Peste câteva sute de metri se află și podul feroviar peste râul Argeș, construit în același timp cu calea ferată.
Gara Merișani se ițește pe partea stângă a șoselei, același mic „castel roșu”, împodobit de această dată cu forme care imită modelele de pe cusăturile populare românești. Antenele parabolice, perdelele de la ferstrele situate la etaj și autoturismele din fața clădirii îți creează impresia că locul ar fi populat – greșit! , și această gară e închisă. În apropiere zărim printre copaci o magazie roșie și o clădire administrativă (birouri, locuința impiegatului/șefului stației) făcând parte din același serie arhitecturală.
Aproape de intrarea în municipiul Pitești, în capătul străzii numită cum altfel decât „strada Gării” se află Gara Bascov. Aici corpul central al clădirii e masiv, nu mai este flancat de un turn. Ferestrele sunt mari, luminoase, contrastul alb-roșu e fascinant. Frontonul clădirii feroviare e interesant, conținând cartușul cu denumirea gării și o „lucarnă” rotundă.
Cărămida de Ciurea, căci aceasta este denumirea dată cărămizilor produse în județul Iași la „Fabrica de cărămizi și țigle CFR” înființată în 1891. Cele trei gări mai mici de pe Drumul Gărilor Regale sunt construite cu această cărămidă care și-a dovedit fiabilitatea de-a lungul a peste 100 de ani. Cărămida de Ciurea e rezistentă, ușor de întreținut și arată bine din punct de vedere estetic.
Arhitectura feroviară modernă de pe linia regală Pitești-Curtea de Argeș – atât gări, cât și clădiri anexe (cantoane, magazii, locuințe, grupuri sanitare) – este superbă și se poate încadra într-un traseu turistic cu tematică feroviară/regală. Degeaba mari panori amplasate pe marginea drumului național ne informează că suntem în zona turistică „Zona centrală a Văii Argeșului” – nimeni nu a întreprins nimic pentru punerea în valoare a acestor monumente istorice legate de căile ferate. Și e păcat!
Trimis de tata123 🔱 in 27.09.17 13:22:08
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CURTEA DE ARGEŞ.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog așteptați...
@tata123: Off, cât de bine ai scris acest review și cât de bine ai punctat în ultimul paragraf!
Ai dreptate un traseu turistic pe acest tronson regal ar fi ceva nemaipomenit! Cine să se ocupe și cât costă!?
Mare păcat pentru aceste frumoase gări ce se deteriorează sub ochii noștri. Frumoase poze!
Un review plăcut, bine documentat și frumos ilustrat, dar... nu util! Sau mai bine zis, util doar pentru bucuria lecturii și a informării, că altfel, dacă un turist oarecare ar încerca să-și facă un plan de vizitare inspirat de acest articol, sunt sigură că ar fi nespus de dezamăgit și ar plânge după banii investiți în călătorie. Spun asta în deplină cunoștință de cauză, pentru că am călătorit mult pe acest traseu și-l cunosc bine. Din punctul meu de vedere, deși frumoase cândva, astăzi gările de pe tronsonul de cale ferată Pitești-Curtea de Argeș nu merită a fi incluse pe un traseu turistic, nici cu transport feroviar, nici cu transport rutier. Nu ai ce admira mai mult de câteva minute, nu ai de unde lua nici măcar informații despre mersul trenurilor, darămite despre istoria construcțiilor. Câteva sunt complet dezafectate, cele încă în funcțiune au program redus de lucru, căci circulă puține trenuri și călători și mai puțini. Gara din Pitești, cândva și ea gară regală, a fost demolată și în locul ei s-a construit una nouă, chiar dacă nu era necesar, traficul fiind destul de lejer.
Sper să nu te supere opinia mea, e doar o opinie personală și nu o impun nimănui. Cinstit vorbind, nici tu nu pari entuziasmat de această călătorie pe care ai făcut-o în încercarea de a cunoște gările regale, căci altfel ai fi exprimat nu doar regretul că acestea nu sunt puse în valoare, ci și satisfacția că ai văzut ceva frumos, inedit și demn de a fi recomandat și altora.
Am votat review-ul pentru osteneala ta de a-l documenta și mai ales pentru că ești un călător perpetuu, mereu scormonitor de noi și noi ”bucate turistice”! 
@liviu49: Mulțumesc pentru vot... aștept încă ecoul Dvs....aveți amintiri frumoase din multe locuri din România.
@mprofeanu: Sunt atât de multe gări frumoase în România, exemplare deosebite de arhitectură feroviară - multe sunt într-o stare de degradare accentuată. Mulțumesc pentru aprecieri.
@Dan&Ema: Mulțumesc.
@mariana. olaru: Despre utilitatea unor articole, a informațiilor și fotografiilor atașate s-a discutat de multe ori pe AFA. Nu s-a ajuns la nici un consens, oamenii au opinii diferite. Sunt review-uri încărcate pe portal pe care le putem considera fără utilitate, așa cum sunt materiale pur și simplu interesante. Nu am pretenția ca acest articol dedicat unor monumente istorice de arhitectură feroviară să fie foarte util (deși există pasionați care au drept hobby căile ferate și tot ce ține de acestea), dar interesant este. Și mie îmi plac trenurile și apreciez gările (cele care „spun ceva” ori sunt monumente).
Nu am călătorit special pentru a vedea aceste gări, ele s-au aflat în calea mea, citisem despre ele și m-am oprit câteva minute la fiecare. Cred că toți vizităm ceva pe drumul spre/dinspre destinația finală a vacanței, mai ales dacă călătorim cu autoturismul. Ne informăm ce putem vedea pe traseu și oprim acolo unde există lucruri care țin de sfera noastră de interes. Diseminarea acestor informații constituie un lucru util pentru cititorii interesați de domeniul feroviar, în cazul nostru.
Nu sunt de acord nici cu părerea pe care o exprimați în ecou: nu merită a fi incluse pe un traseu turistic. Uneori mergem prin țări străine pentru a vizita mai puțin decât putem vedea pe la noi. Cu ceva interes din partea mai multor factori implicați în fenomenul turistic (autorități locale și centrale, ong-uri, gal-uri etc.) s-ar putea amenaja ceva în acele clădiri, chiar un traseu. Îmi aduc aminte că am văzut în câteva comune de-a lungul DN 7C centre de informare turistică construite de la 0, în no man's land. Aș fi văzut organizat un astfel de centru de informare turistică într-una din gări, expoziții foto, vreun mic muzeu în altă clădire feroviară. Am citit despre multe clădiri care au găzduit biserici prin diferite țări și care acum au cu totul alte destinații.
Entuziast nu am fost nici eu văzând acele gări închise, însă starea lor este încă bună, materialul din care au fost zidite, de calitate, e rezistent. Am recomandat totuși aceste „picături de istorie feroviară” celor interesați de domeniu, și nu numai. Acolo sunt fragmente din istoria noastră, sunt locuri proiectate și construite de oameni de geniu ai nației noastre, sunt importante în felul lor. Mulțumesc pentru ecou, aprecieri și vot.
Da, chiar mi-e ciudă că, deși am fost în Curtea de Argeș, nu am ajuns și în Gara CFR. Știam că a fost construită din ordinul REegelui Carol I, după ce a declarat Curtea de Argeș oraș necropolă a Casei Regale.
Mai multe, nu știam dar, am citit la tine și m-am dumiritără!
Dar, mă gândesc eu, poate că, pe la anul, oi mai vrea să trec din nou peste Transfăgărășan și, obligatoriu voi trece și pe la Gară !
@tata123: Ca un iubitor al calatoriilor cu trenul si ca iubitor al unor cladiri deosebite legate de transportul pe calea ferata, nu pot ramane indiferent la acest articol. Felicitarile mele pentru acest demers, oarecum mai putin promovat pe acest sait.
Cunosc aceasta cale ferata, de foarte multi ani, iar frumusetea cladirilor garilor m-a frapat mereu. Desi colega pitesteana nu crede ca aceste gari pot fi, sau deveni, obiective turistice, eu am reusit in multele excursii pe Transfagarasan, sa conduc grupurile de turisti sa viziteze si gara Curtea de Arges, care inca din acea perioada era o cladire simbolica in Curtea de Arges, alaturi de manastire, sau curtea domneasca. Dupa impuscarea ursului de pe Transfagarasan, la intoarcere spre casa, am oprit de mai multe ori la gara pentru a vedea aceasta bijuterie arhitectonica. Si daca am umblat la borcanul cu amintiri, va mai amintesc ca pana in anul 1980, din Gara de Nord, dimineata, in jurul orei 7, pleca un accelerat compus din doua autotrenuri, fabricate la Uzina 23 August, care in gara Golesti se despartea in doua accelerate. Unul, cu numarul 163 (sper ca nu gresesc) mergea la Campulung Muscel, iar al doilea, cu numarul 165, mergea la Pitesti, Curtea de Arges. Cu acest din urma tren am fost in delegatie de mai multe ori la Pitesti, sau, in 1974, impreuna cu sotia, am fost in vizita de la Pitesti (unde eram in vizita la rudele mele) la Curtea de Arges.
Si tot de aceasta cale ferata, Pitesti, Curtea de Arges, ma mai leaga gara Borlesti, unde in perioada 1977-1980, intreprinderea in care lucram avea o balastiera in acea localitate.
Si as mai aminti ca din statia Valcele, pleaca o cale ferata, inceputa de Ceausescu si abandonata dupa revolutie, pana la Rm. Valcea si care scurta drumul spre Ardeal cu aproape 200 de kilometri. Nu stiu ce mai este din aceasta cale ferata, dar sunt convins ca prostia celor care ne-au condus tara dupa revolutie, a distrus si acest obiectiv economic. Si ne mai plangem ca nu avem infrastructura!
Dar ma opresc aici, ca cine stie ce mai scriu la suparare.
Numai bine si calatorii placute!
@tata123: |Chiar daca cladirile de statii CFR, sau cele de utilitate tehnica, nu atrag atentia si admiratia multor cititori ai AFA, eu voi ramane un admirator permanent al acestor constructii. Si imi permit sa adaug si in acelasi timp sa si vizitati aceste cladiri, alte cladiri de statii CFR pe care le-am admirat de-a lungul anilor. Recent m-am intors dintr-un concediu de tratament de aproape trei saptamani in Baile Herculane. Chiar daca este cumva mai putin ingrijita, cladirea garii nu se poate sa nu va impresioneze. Tot asa cum imi amintesc cu placere de cele doua gari care deservesc Vatra Dornei, mai ales Vatra Dornei Bai, construite cam in aceasi perioada cu cele de pe Pitesti-Curtea de Arges, dar de alt rege. Pastrez inca in amintire cladirea garii din Giurgiu, vechea cladire, pentru ca renovarea inceputa in 2008 nu cred ca a mai pastrat ceva din aerul primei gari din Romania. Tot asa cum fosta gara Filaret, de unde a plecat primul tren din Regatul Romaniei spre Giurgiu, cu toate destinatiile pe care le-a avut dupa 1964, cand a fost abandonata merita vazuta.
Nu puteti neglija gara regala din Sinaia, garile vechi de pe valea Prahovei.
Sunt multe cladiri interesante si care merita vazute in vizitrele dvs. prin tara.
Cautati-le si s-ar putea sa nu regretati.
Pana atunci numai bine si calatorii placute!
PS. Daca ma puneti intre a vizita o cladire de gara si un restaurant nu stiu daca ma va convinge cineva sa nu vizitez gara.
@liviu49: Știam eu că aveți multe de povestit, mulțumesc pentru ecouri. Sunt multe gări frumoase în România, mi-au plăcut și cele de la Iași, Piatra Neamț sau Râmnicu Sărat. Gara din Sinaia am vizitat-o anul trecut, iar pe cea din Herculane am văzut-o chiar anul ăsta (din mers).
Interesantă a fost seria de documentare difuzate de TVR 1 anii trecuți sub denumirea Gări de poveste. Am aflat și văzut multe lucruri interesante în episoadele seriei.
@all: Un articol care nu bănuiam să fie de actualitate așa curând. Iată că evenimentele din ultima perioadă au readus în atenția autorităților frumoasele gări de pe ruta regală Pitești-Curtea de Argeș (stiri.tvr.ro/garile-regal ... 25749.html#view). Se încearcă o cosmetizare pe ultima sută de metri a clădirilor istorice feroviare de la Badcov, Băiculești și Curtea de Argeș.
@tata123: Din pacate la noi trebuie sa mai moara cineva, pentru a ne aduce aminte ca ani, zeci de ani, am fost indolenti (ca sa fiu elegant in exprimare) cu multe cladiri care sunt adevarate monumente arhitectonice. Daca nu iese o spaga din intretinerea sau repararea acestora, nu se inghesuie nimeni sa-si aminteasca ce capodopere are in gospodaria si gospodarirea sa.
Prima cale ferata din Regat, Bucuresti - Giurgiu este abandonata de 12 ani, pentru ca un bezmetic a sapat in albia Argesului la doi pasi de un stalp alm podului CFR care traversa raul. Pentru doua roabe de balast a oprit circulatia pe aceasta magistrala feroviara care lega, in plus, Romania de Bulgaria, iar de aici spre Grecia si Turcia.
In 12 ani nimeni, dar absolut nimeni nu a vrut sa ia in considerare refacerea podului si reluarea traficului CFR. Au prosperat in schimb firmele de transport cu microbuze.
Ma opresc, ca iar mi-a sarit tandara si cine stie ce mai scriu.
Numai bine si calatorii placute!
@all_update2021 ????: De curând am citit că proiectul de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeș vor avea loc în prima jumătate a anului 2022 (adevarul.ro/locale/pitest ... 5543/index.html). În doar 2 luni se vor efectua lucrări de restaurare generală a tâmplăriei de lemn, precum și a elementelor artistice din interior și exterior (ceramică, feronerie, piatră etc.).
Monument de interes național, Gara Regală merită o soartă mai bună!
@adso: Nu cred că au de gând să restaureze și Gara Regală de la Băneasa, cel puțin deocamdată. Nu am citit nimic recent în acest sens. De la sfârșitul anului 2019 gara a fost redeschisă traficului comercial, anumite trenuri către Constanța oprind și în stația „București Băneasa” . De asemenea, aici mai oprește o garnitură feroviară periurbană de pe ruta: București Nord - București Băneasa - București Obor.
Sperăm în vremuri mai bune.
P. S. Noul nickname va fi asimilat de cititori și urmărit dacă vei continua să postezi pe AFA.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2022 Casa Memorială Dumitru Norocea din Curtea de Argeș! — scris în 09.06.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Nov.2021 Curtea Domnească — scris în 21.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2021 Mănăstirea Curtea de Argeș - 5 secole de mituri și legende — scris în 10.11.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Excursie în județul Argeș — II — scris în 18.09.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Excursie în județul Argeș — I — scris în 15.09.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Casa Norocea – Secția de Etnografie din Curtea de Argeș — scris în 27.06.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Câțiva pași pe frumoasa Vale a Topologului (Cula Șuici) — scris în 22.12.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată