Parcul veverițelor din Buziaș

TIPĂREȘTE

Cam așa era cunoscut acest parc pe vremea când eram eu copil. Îmi amintesc că am ajuns aici odată când eram mai mic și eram foarte fascinat de veverițele foarte curajoase din acest parc, care veneau și luau nucile din mâna oamenilor. Erau multe veverițe dar pe toate le striga lumea la fel: Mariana. Nu știu de unde a apărut chestia asta dar știu că nici atunci și nici acum nu se miră nimeni dacă cineva merge prin parc, lovește două nuci, una de alta și strigă în gura mare: Marianaaaaa! . Cred că s-au prins și veverițele că pe ele le strigă lumea, pentru că, chiar veneau ca să primească masa gratuită bine venită.

La sfârșitul săptămânii trecute, fascinați în continuare de timpul frumos cu care ne bucură încă această toamnă, am ales să vizităm din nou acest frumos parc.

Parcul se află în orașul Buziaș, despre care am selectat niște date de pe internet pentru a vă face o idee despre această fostă mare stațiune balneară a țării noastre.

„Buziaș este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitățile componente Buziaș (reședința), Silagiu, și din satul Bacova. Are o populație de 7.023 locuitori (2011). Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. Orașul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj.

După ce informațiile referitoare la calitățile tămăduitoare ale izvoarelor minerale au fost făcute publice, începând cu anul 1811 și-au făcut apariția aici primii oameni care au beneficiat de tratament. Cea mai înfloritoare perioadă pe care a cunoscut-o stațiunea a fost în secolul al XIX- lea, când aceasta a devenit recunoscută pe plan european, apele sale fiind comparate cu cele ale stațiunii Neuheim din Germania. Buziașul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârșitul secolului al XIX-lea prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecțiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838. ”

Despre parcul de la Buziaș am aflat că se întinde pe o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden.

Piesa de rezistență a acestui parc este Colonada, o alee acoperită unde se spune că se plimba chiar și Împărăteasa Sissi. Tot ansamblul de lemn al Colonadei a fost restaurat în anul 2016 și acum arată foarte bine.

Noi am intrat în oraș venind de către Lugoj și am intrat spre parc pe a doua stradă spre dreapta de la intrarea în oraș. Am parcat gratuit mașina într-o parcare aflată pe partea dreaptă, imediat după ce am intrat pe această străduță și am plecat spre parc.

Primul lucru care te întâmpină, înainte de a intra în parc este noua terasă Aeroport care a fost și ea modernizată anul trecut. Avionul amplasat aici este unul dintre punctele de atracție ale acestui oraș și se află pe acest loc de foarte mult timp. Anul trecut au mai adus unul mai mic pe care l-au așezat aproape de acesta și am văzut că a apărut și un mic avion care este amplasat pe un suport, dând senzația că este în zbor. Foarte frumos și inedit totul.

De aici am intrat în parc și ne-am îndreptat spre Colonadă pentru a vedea cum a fost restaurată. Am văzut-o și în anii ei mai grei, așa că acum pot spune că arată foarte frumos.

În zona aceasta este plin de platani și este și o pancartă în apropierea unuia, pe care scrie că este plantat în anul 1812. Îmi plac foarte mult acești arbori, mai ales pentru felul cum au coaja, ca și când ar purta o ținută de camuflaj.

Tot în această parte a parcului se află și ștrandul cu apă termală. Nu am mai fost de câțiva ani la acest ștrand și nu știu dacă mai este funcțional.

Ne-am plimbat pe aleea acoperită, îndreptându-ne spre partea cealaltă a parcului, unde se află singurul izvor din parc care mai funcționează. Cel puțin acum când am fost noi. Pe vremuri puteai bea apă minerală și la izvorul amenajat în unul dintre foișoarele Colonadei, dar acum am văzut că era închis.

Izvorul este frumos amenajat și poartă numele de Izvorul Moș Bizieș. Am băut cu drag apă de aici pentru că, gustul ei ne amintește întotdeauna de copilărie. Se găsea pe acele vremuri îmbuteliată în sticle verzi de un litru și nu lipsea de la nici o masă festivă. Era un mare lux în vremurile alea.

Ne-am îndreptat apoi și spre cele câteva hoteluri care au mai rămas aici, mai mult pentru a vedea dacă mai există și celălalt izvor care știam că mai este funcțional. Acesta se află în fața hotelului Parc și poartă numele de Izvorul Fenix.

Apa este foarte bună la ambele izvoare dar să știți că concentrația de minerale este așa de mare că, dacă lăsați apa în sticlă mai multe zile sticla devine maro.

Veverițe nu am mai văzut de loc de această dată. Sper că mai sunt pe acolo. Bine, nici nu am urlat:Marianaaaaa! . Poate de aia nu le-am găsit. Glumesc desigur.

De mâncat am ales să mâncăm în Lugoj, așa că nu pot să vă spun prea multe despre terasele din apropierea parcului. Am văzut că mai erau vreo două locuri pe lângă Aeroport, unde se putea mânca ceva.

Dacă ajungeți prin zonă nu ratați să vizitați și acest parc frumos care nu mai are căutarea care o avea acum mulți ani dar care încă mai are ce oferii.

Călătorii frumoase vă doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 1738 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI