ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 29.08.2024
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Mărăşeşti [VN]
ÎNSCRIS: 30.04.09
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2024
DURATA: 1 zile
Cuplu

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Reflecții în timp: lecțiile uitate ale Cetății Histria”

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Îmi pare rău despre mine dar viața a dovedit că am idei puține și fixe.

Una dintre acestea este faptul că merg la Marea Neagră ori de câte ori am prilejul iar în ultimul timp chiar am prilejul! Adriana a început să facă zâmbre când aude de plecat la mare, mai ales că sunt constant în continuitate, nu mai vreau nicăieri altundeva decât la Mamaia Sat. Acuma, bine, după ce am fost prin tot litoralul românesc, inclusiv în anul ăsta,   am văzut și constatat că nu am motive de regret pentru alegerea mea, niciuna dintre stațiunile noastre nu-i mai brează!

Ultima oară am fost la mare în perioada 09-18.08.2024, ca să prindem Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului pe litoral. Exact așa am  făcut și anul trecut, am zis că o să mergem să vedem festivitățile organizate de Ziua Marinei. Așa am zis, dar, se spune că dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, atunci fă-ți planuri! Nici în Constanța și nici în Mangalia, anul trecut, n-am reușit să găsim loc de parcare, nici măcar cu plată, așa că nu ne-am ales cu nimic din toată ieșirea. Ba, nu, mint, ne-am ales cu o plimbare de cca o oră jumătate între Eforie Sud și Eforie Nord, auto zic, pentru că șoseaua se blocase.

Anul ăsta, fript fiind de experiența trecută am hotărât că, de 15 august nu vom merge altundeva decât la Cetatea Histria, mai ales că locația este destul de lângă noi, așa cum îmi arăta GPS-ul. Aveam și argumente pentru vizita asta, cel mai bengos era că nu fusesem niciodată acolo, deci, pentru mine harta pentru zona aia era o mare pată albă.

Apoi, am aflat că Histria a fost prima colonie grecească de s-o înființat în Românica. Și, m-am gândit io, numele meu are rezonanță grecească, nu , nu vi-l spui! Am gândit eu că poate pe-acolo, long time ago, o fi venit primul meu strămoș,grecoteiul din ADN-ul căruia am devenit eu. Bine, nu cred c-avea vreun ADN fantastic, devenirea mea a fost limitată pentru că și profesional și social am urcat până la nivelul maxim al incompetenței mele.

Cred că v-ați prins că urmează să vă povestesc despre excursia mea de la Cetatea Histria și, da, aveți dreptate, asta voi face. Nici io nu-s chiar prost cumplit, am văz't că pe sait curge de articole despre Cetate, până și io am realizat că nu ar fi chiar oportună povestea mea. Și, totuși, dacă țineți minte cum am început review-ul, am idei puține și fixe, nu mă pot abate de la ceea ce mi-a intrat în nuca dintre urechi!

Fiindcă am o brumă de bun simț vă promit că-n reviewul de stă să-l scriu nu voi îndruga nimic despre datele istorice ale Cetății. Oricum nu le știu pe de-a rostul, tot de la Tanti Wiki le-aș fi ciordit și vi le-aș fi prezentat ca și cum aș fi un mare erudit (nu știu ce-nseamnă asta, sper că nu-i înjurătură!)

Să încep deci, nu de alta dar deja vă plictisesc cu vorbăria-mi.

De la Năvodari la Cetatea Histria nu se merge foarte mult, pe GPS arată că ar fi vreo 38 de km de parcurs. Am ales pentru asta, deplasarea spui, s-o fac cu auto proprietate, nu de alta dar, dacă presupusul meu strămoș bântuie pe-acolo, ce știu io, holograma lui, să vadă ce cocalar sunt, am mașină 4x4.

Am ales să merg pe DJ 226, pe ruta Năvodari - Corbu- Săcele, iar la intrarea-n comuna Istria se face un drum la dreapta, străjuit de-un indicator care ne spuie, celor care știu carte și pot citi, că, exact pe-acolo, dacă mergi înainte, peste 5 km dai de Ancient City of Histria.

Pân-acolo drumul a fost coală de hârtie, foarte bine asfaltat și cu marcaje noi. Bine, marcajele alea nu aveau prea mare valoare, pe fiecare sens de mers este trasată pista pentru bicicliști, loc ideal de parcări auto pentru românii descurcăreți. Nici bicicliștii nu-s mai brezi, mergeau tot pe șosea chiar dacă pista pentru ei era liberă.  

Vă spuneam că din DJ 226 am făcut la dreapta, pe DJ 226A. Cu inima strânsă am făcut asta, gândindu-mă să nu paț ca anul trecut, de m-am dus pe Plaja Corbu și, tot așa, am ieșit de pe drumul principal și-am intrat pe-o arătură de drum făcut cu asfalt în bătaie de joc. Ei, iacă, aicea nu-i cazul, drumul șerpuiește printr-o mare de porumb dar este perfect, asfaltat bine, cu marcaje vizibile, inclusiv bornele kilometrice de-ți spun cât mai ai pân'la locul istoric.

Am ajuns la locul de mă interesa, parcare mare, largă și aia, întreținută frumos. Băi, să fie, ce-or fi pățit ăștia de întrețin un loc istoric?!

M-am dat în vorbă cu o doamnă care mi-a confirmat că am ajuns bine, la saitul arheologic de-l căutam. Și, da, pot intra să vizitez și Muzeul și Cetatea, explicându-mi cât costă darul pentru treaba asta. Preț moderat, pentru pensionari câte 5 lei pentru fiercare obiectiv iar pentru ăia activi în câmpul muncii, același preț, doar că mai mare, aka 10 lei. M-am despărțit de 30 de lei dar n-a fost caz de targă, nici nu mi-a stat inimioara-n piept, cu banii ăia-n Mamaia Sat nu mă lipeam de o sută de vodcă pe la niște dughene cu mofturi! Deci, se dovedește că arta și cultura e mai ieftină decât băutura!

Despre Muzeu nu suflu vorbă, astăzi! Pentru că de ce, iacă, voiesc să vă explic mai târziu ce și cum devine, că chiar merită!

Doar vă spui că Cetatea Histria se află în continuarea curții Muzeului, mergi, plimbându-te, vreo câteva sute de metri și ajungi la-mprejmuire.

Vizitarea Cetății Histria este o experiență care depășește simpla explorare a unor ruine antice. Este o călătorie în timp, o întâlnire cu trecutul îndepărtat al unei civilizații care a cunoscut atât apogeul, cât și decăderea.

Când pășești pe aleile înguste, cu pietre șlefuite de mii de pași înaintea ta, simți că locul acesta este viu, că fiecare piatră are o poveste de spus. Fiecare colț de zid are în el urme ale viselor și speranțelor celor care au trăit acolo cândva. În aerul liniștit, parcă poți auzi ecoul vocii unui negustor grec discutând despre afaceri în agora, sau râsetele copiilor care alergau pe străzile pavate.

Histria a fost mai mult decât o simplă cetate; a fost un centru vibrant de viață și comerț, un loc unde oamenii și-au trăit viețile cu aceleași dorințe și temeri pe care le avem și noi astăzi. Dar, asemenea tuturor lucrurilor mari, cetatea a cunoscut și declinul. Timpul și-a pus amprenta, iar gloria de altădată a fost înlocuită de ruine tăcute, martore ale unei decăderi lente, dar inevitabile.

Totuși, în tăcerea cetății, dacă te oprești să asculți, poți simți fiorul istoriei care te învăluie. Este ca și cum fiecare piatră încearcă să-ți șoptească amintiri dintr-o altă eră – povești despre iubire, războaie, succes și eșec. Poți simți greutatea anilor și a evenimentelor care au modelat acest loc. Fiorul vizitării Histriei vine din realizarea că ești doar un alt călător pe drumul timpului, unul care, pentru o clipă, se oprește să contempleze ceea ce a fost, pentru a înțelege mai bine ceea ce este.

Dacă ai răbdare și te deschizi să asculți, cetatea îți va dezvălui fragmente din trecutul său, lăsându-te să descoperi o lume care, deși a dispărut, trăiește încă în fiecare piatră pe care o atingi. Această legătură profundă cu trecutul este cea care face ca vizitarea Cetății Histria să fie o experiență unică, una care te lasă cu un sentiment de reverență și o înțelegere mai profundă a ciclului vieții și al istoriei.

M-am plimbat cu plăcere printre acele ruine, încercând să mă transpun în ceea ce era pe atunci. Nu știu cât de mult am reușit, fiecare avem limite de imaginație și gândire, nu vreau să vorbesc despre limitările mele. Când te plimbi într-un loc încărcat de istorie, graba poate să umbrească profunzimea experienței. Ori, graba în fața istoriei nu înseamnă nimic, mileniile trec ca niște clipiri. E ca-n bancul cu ăla de-l întreabă pe Dumnezeu :

-Doamne, ce-nseamnă, pentru tine, câteva mii de ani?

Dumnezeu îi răspunde:

-Câteva clipe.

-Dar un miliard de dolari?

-Câțiva bănuți

-Atunci, Doamne,   dă-mi mie acei câțiva bănuți!

-Așteaptă câteva clipe, i-a răspuns Dumnezeu.

Dacă merită vizitarea cetății?  

Experiența pe care am trăit-o la Histria mă face să conștientizez cât de vast este timpul și cât de trecătoare sunt valorile pe care le considerăm esențiale. Atunci când te afli într-un loc cu o istorie de mii de ani, precum Cetatea Histria, realizezi că preocupările noastre cotidiene, lucrurile pentru care ne luptăm și ne consumăm, sunt adesea efemere în fața eternității.

Fiecare piatră, fiecare ruină, fiecare rămășiță a unei civilizații care a înflorit și a dispărut, îți amintește că timpul își urmează cursul indiferent de ambițiile noastre. Oamenii care au trăit acolo, cu visele și temerile lor, cu valorile și credințele lor, au fost la fel de convinși ca și noi că ceea ce făceau era de o importanță crucială. Și totuși, toate acestea au devenit, în cele din urmă, doar o parte dintr-o istorie îndepărtată, păstrată în memoria pietrelor.

Această realizare nu este menită să descurajeze, ci mai degrabă să ofere o perspectivă mai largă asupra vieții. Ne învață să apreciem momentul prezent, să fim conștienți de ceea ce contează cu adevărat și să ne dăm seama că multe dintre valorile noastre sunt relative și supuse schimbării. În fața imensității timpului, poate că ceea ce contează cel mai mult nu sunt obiectivele materiale sau succesul social, ci experiențele, conexiunile umane și momentele de autenticitate.

Timpul petrecut la Histria, în tăcerea acelui loc încărcat de istorie, te ajută să vezi dincolo de suprafață și să înțelegi că, în esență, suntem parte dintr-un ciclu mai mare, unul care depășește cu mult existența noastră individuală. Acesta este un adevăr profund, pe care doar astfel de locuri, pline de istorie și de trecut, ne pot ajuta să-l conștientizăm.

Cam asta am avut eu de spus despre vizita mea la Histria, Cetatea care este prima așezare urbană de pe teritoriul actual al României.

Mai mult ca sigur v-am plictisit, ce vreți, sunt un moldovean târșit, un pârci de om care este impresionat de trecerea timpului, mai ales din perspectiva propriei vieți. E ca-n vorba:” Te sperii că te apropii de vârsta de 40 de ani? Stai să vezi cum e când te îndepărtezi!”

Eu am plecat, vă lăs, haidi, pa!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Yersinia Pestis in 29.08.24 15:46:06
Validat / Publicat: 29.08.24 16:41:32
INFO ADIȚIONALE
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Europa

VIZUALIZĂRI: 548 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P16 Cetatea Histria
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 25400 PMA (din 26 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

Yolanda
[29.08.24 19:17:55]
»

@Yersinia Pestis: frumos scris.

Am vizitat si eu pe 26 mai anul acesta pentru data cetatea Histria. Pretul modic la bilete, plus o vedere gratis cu un loc cu mozaic antic descoperit, ar trebui sa stimuleze mai mult vizitarea acestui loc plin de istorie.

Am prins un moment când nu era cosita iarba si buruienile peste tot, aleele erau curatate dar era o zona unde în interiorul fiecarui perimetru erau buruieni mai mari ca mine si din pacate mascau vederii ruinele.

Cum avem de gând sa petrecem în fiecare an sezonul aprilie septembrie la malul marii vom reveni cu siguranta sa revedem aceste locuri încarcate de istorie ce ne dovedesc ca suntem fire de nisip în clepsidra timpului.

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[29.08.24 19:34:27]
»

@Yolanda: Sărut mâna, mulțumesc că m-ai băgat în seamă!

Din punctul meu de vedere Cetatea Histria, la fel ca toate celelalte obiective istorice, merită o vizită, ideea este aceeași: toate au avut un punct culminant după care a urmat decăderea, e o dialectică firească!

Acuma, depinde de fiecare ce vrea să vadă iar pentru asta cel ce administrează locul în sine, are cea mai mare responsabilitate. Nici când am fost eu, adică acum două săptămâni, nu era mai mare dragul de curățenie, mai degrabă cred că “seceta a ucis orice boare de vânt “și a omorât buruienile de le știi tu, din luna mai.

Asta arată că natura e implacabilă, omul și mândria lui -efemeră!

Sărut mâna că ți -ai pierdut timp citindu-mi inepțiile, ba, mai mult, m-ai și încurajat! 🤗

Pușcașu Marin
[29.08.24 21:31:42]
»

@Yersinia Pestis: Dacă mă primești și pe mine în clubul celor cu idei puține și fixe, putem fi (măcar) doi. Unde-s doi, puterea crește, habar n-am acum ce fel de putere, dar nu contează, crește.

Problema e că spre deosebire de tine, care vizitezi un loc și după aceea ne prezinți pe-aici tare meșteșugit ce și cum, eu vorbesc cu pietrele, la propriu, prin locuri de-astea cu” bolovani” peste care au trecut sute, poate mii de ani. Și-aș da zile de la mineeee (asta sună ca draku, sorry) de-ar putea pietrele să-mi răspundă la ce le-ntreb eu pe ele. La Cetatea Neamțului m-a rugat tipul de-acolo să nu mai vorbesc la telefon . Eu întrebam un zid de cărămidă cum de-a permis să fie întărit cu beton contemporan și omul credea că... eh... noi să fim sănătoși.

Mi-a plăcut tare mult articolul, dar m-a și pus pe gânduri puțin. Vorba ta, mă îndepărtez repede de 40 și trebuie să mă maturizez și eu odată.

Ah, să nu uit. Te-a convins Doamna până la urmă cu Asia? Iarna oricum n-ai ce face la Mamaia.

Yersinia PestisAUTOR REVIEW
[29.08.24 22:25:12]
»

@Pușcașu Marin: He, he, oaspeți dragi!

Nebunia-n doi încă e frumoasă, pare amuzantă și, în același timp nu-i caz de targă, n-are efect de masă, ești lăsat să-ți faci mendrele. Iar tu, ca individ, nu realizezi că ăilalți te văd un ciudat, nope, tu crezi în” Ploaia care va veni” și-n efectul ei purificator, mă rog, cântată de Pasărea Colibri ia putere de manifest.

Acum nu mai vorbesc cu pietrele, o viață am fost polițist și-am fost primit cu așa ceva ori de câte ori vizitam anumite cartiere, locuite, predominant, de urmașii vechilor indieni. Băi, știau balistică ăștia, nu glumă ! Pietrele au rămas, apoi, o obsesie personală, acum 3 ani m-am operat dup-un blocaj renal, pietre la rinichi, deh!

Istoria-i măreață abia după trecerea timpului și capătă importanță cu cât timpul a ros din ea. Unora dintre noi un bolovan ne ia răsuflarea numai dacă-l privim nu și dacă-l luăm în cap! Chestie de nuanță și de perspectivă!

Mulțumesc de laude, da, am vanități și ele, laudele, venite din partea unui tip care știe cu verbele, mângîie la ambiț, deci, da, m-au făcut să mă gudur!

Nu cred s-ajung în Asia, acum, chiar pisat la cap, domestic: sunt bărbat, am făcut armata la infanterie, am învățat din experiențe directe că bătaia doare. Între Asia și bucătărie nou mobilată, cu electrocasnice noi și alte fițe e clar c-a ales bucătăria, deși este mai scump decât Asia. Nici măcar nu-nțeleg de ce, de 35 de ani de trai împreună, eu gătesc!

Te-aștept oricând la o bârfă, poate ne luăm de fratele @adso, să-i zădărâm locvacitatea, ăsta da, show!

Zoazore
[29.08.24 22:28:57]
»

@Yersinia Pestis:

Fiecare piatră, fiecare ruină, fiecare rămășiță a unei civilizații care a înflorit și a dispărut, îți amintește că timpul își urmează cursul indiferent de ambițiile noastre. Oamenii care au trăit acolo, cu visele și temerile lor, cu valorile și credințele lor, au fost la fel de convinși ca și noi că ceea ce făceau era de o importanță crucială. Și totuși, toate acestea au devenit, în cele din urmă, doar o parte dintr-o istorie îndepărtată, păstrată în memoria pietrelor.

Citind articolul tau (cu mare placere, recunosc!) ma gandeam ca, peste timp, cei ce vor veni dupa noi vor gandi fix la fel! Ca si cei din trecut, si ni avem visuri, sperante, esecuri, succese, ca si ei, ca si cei ce vor urma.

Oare cei ce vor urma, vor calca cu aceeasi piosenie pe pietrle oraselor noastre? Isi vor pune aceleasi intrebari ca si noi?

Na, ca m-ai molipsit de filozofeala!

Yersinia PestisAUTOR REVIEW
[29.08.24 22:43:21]
»

@Zoazore: Istoria este veșnică și, mai ales, ciclică! Spirala Universului, cea care, chiar cu acumulări, revine, concentric, la un punct fix.

Evident că și cei de după noi vor vizita locurile noastre, ca pe niște curiozități.

Vor fi cu atât mai mirați cu cât va trece mai mult timp între noi și ei. Nu știu dacă ne vor cerceta admirativ mai ales că, poate, nu ne vor înțelege ambițiile de acum, ei fiind orbiți de ale lor. Imperiul Roman a avut, și el, mari ambiții... Colloseumul este un exemplu al unei forme de ambiții...azi îi întrezărim grandoarea deși, în esență, acum e o ruină.

Mâine plec spre Balta Mică a Brăilei unde voi habita într-un mediu nu foarte opulent, dar de care mi-e dor. Ți-am zis asta așa, ca să mă laud!

Sărut mâna, am glumit cu laudele, știi că te respect și țiu la tine!

Zoazore
[29.08.24 22:47:58]
»

@Yersinia Pestis:

Mâine plec spre Balta Mică a Brăilei unde voi habita într-un mediu nu foarte opulent, dar de care mi-e dor. Ți-am zis asta așa, ca să mă laud!

Io nu plec nicaieri, dar as bea o bere si n-am cu cine. Ce zici daca, pe faleza din Braila... un mic, o bere! Tare mi-ar placea!

Yersinia PestisAUTOR REVIEW
[29.08.24 22:55:54]
»

@Zoazore: Da, doar că nu intrăm prin Brăila, drumul e prin Ianca-Bordei Verde-Viziru- Cuza Vodă- Berteștii de Jos (Sus) -Stăncuța. Și suntem oleacă de gașcă, vreo șapte familii, omi și oame, bașca câțiva boraci!

Asta e, nu prea ne e dat să ne vedem, doar că asta te ferește pe tine de dezamăgiri, deci, ia-0 ca atare, Dumnezeu ne ferește de ce nu ne face bine, în cazul tău!

Dar, dacă vrei să-ți forțezi norocul, poa” c-ajungi tu pe la Mărășești!

Pușcașu Marin
[29.08.24 23:24:30]
»

@Yersinia Pestis: C-un ochi mă uit la FCSB cu LASK și c-un ochi pe-aici. He, he... tot infanterie și eu, tot bucătarul familiei. Mă rog, la mine se mai bagă mama prin polonicele și oalele mele, așa... când am momente de generozitate.

Eu chiar vorbesc cu” pietrele” și sincer, mă doare-n bielete că zice lumea că-s cu capu'. Știu și fără să-mi zică ei. Mă relaxează treaba asta și-mi dă o stare de bine. Sunt ateu și cu toate astea mă duc de două-trei ori pe an la Curtea de Argeș doar ca să văd câteva lespezi din biserică. Și-mi place și mănăstirea, de ce să nu fiu sincer? Aș merge și la Putna, dar e cam departe. Tot pentru câteva lespezi. Mă rog, îs multe locuri unde-aș merge.

Hai că vine iarna acuși. Ne punem la gura sobei, stă vinul din fiert, spargem și niște nuci și băgăm niște articole la locul ăla de dat cu capul (o mai fi?). Acolo ne-or lăsa moderatorii să batem câmpii. @adso nu cred că ne lasă singuri. Eu m-aș bucura nespus să” vină” și colegul @zapacitu. Se lăuda mai de mult că are un cazan care nu scoate mult, da' curat, nu te doare capu'. Și-ar mai fi o grămadă de locuri libere. Cred că oricine e binevenit.

Cât am scris ecoul a dat și Steaua golul

adsoPHONE
[30.08.24 05:24:36]
»

@Pușcașu Marin:

@adso nu cred că ne lasă singuri. Eu m-aș bucura nespus să” vină” și colegul @zapacitu. Se lăuda mai de mult că are un cazan care nu scoate mult, da' curat, nu te doare capu'. Și-ar mai fi o grămadă de locuri libere. Cred că oricine e binevenit.

Abia astept!

@Yersinia Pestis: 

Te-aștept oricând la o bârfă, poate ne luăm de fratele @adso, să-i zădărâm locvacitatea, ăsta da, show!

Nu sunt greu de activat. Doar ca acum ma aflu pe coclauri. Cum revin, cum ma bag in seama .

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[30.08.24 07:45:36]
»

@Pușcașu Marin: Bună dimi!

Am văz’t de-azi noapte răspunsu-ți da’ am zis că prea era 3 noaptea, oră la care se deschid cerurile pentru rugăciuni, ca să m-apuc de taste. Dar m-a zădărât creația pân-acu!

Nope, nu se face să ne-apucăm de băut când scriem, alcoalele cauzează la sinapse și alterează stările poetice: nu vom citi ce bem și nu vom gusta ce vorbim. Știi că marii scriitori de erau și fruntași în degustări, beau împreună, dar nu-și vorbeau: găseau subiecte despre care să tacă împreună! Nu le mai știu numele, aseară am băut!

Pân-acu am fost și eu ateu, foloseam numele Lui în niște combinații de cuvinte mărețe (mama, cuvânt sfânt prin însăși esența sa, Dumnezeu-divinitatea absolută). Conotația era cumva nasoală. Acuma, că viu spre vârsta Marii călătorii, încep să mă gândesc la pictura Groaznicei Judecăți de pe zidul de nord (parcă) al Voronețului. Și, da, iată-ți mai găsii o altă colecție de lespezi vechi de vizitat, just do’it!

îți urez să te bucuri de un week end frumos, io plec în cele pustietăți ale Bălții Mici a Brăilei, sper să n-am semnal nici la invenția portabilă a lui Graham Bell și nici la net, că de aia-i sălbăticie!

Numai de bine!

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[30.08.24 07:53:21]
»

@adso: Să-nțeleg că ne-așteaptă povești noi, sper! Dar, totuși, tu ești un tip erudit (nimeni din cei de-au comentat reviewu-mi nu mi-o explicat ce-nseamnă) cred că “sălbăticia” capătă alte înțelesuri la tine, o fi ceva gen tren de navetiști! 😂 Glumesc pentru că-mi dai voie, sper să nu-ți hâțân orgoliul și să-mi dai cu vorbele-mi peste cap, am și eu o inimă ca orișice căruță!

Week end frumos, acuma-s sincer! 🤗

Zoazore
[30.08.24 08:15:40]
»

@Yersinia Pestis:

Asta e, nu prea ne e dat să ne vedem, doar că asta te ferește pe tine de dezamăgiri, deci, ia-0 ca atare, Dumnezeu ne ferește de ce nu ne face bine, în cazul tău!

Faci tu cum faci si eviti sa te intalnesti cu mine! Ma faci sa cred ca e ceva personal. Sper sa nu am dreptate, desi pana acum nu am pierdut nici un pariu.

Dar, dacă vrei să-ți forțezi norocul, poa” c-ajungi tu pe la Mărășești!

Poate mai pe la iarna. Dar ma tem sa risc sa ma trezesc ca vin si tu nu esti pe acasa. Dar niciodata sa nu spui niciodata! Sau" de ce ti-e frica, nu scapi! "

RoxanaGRS
[30.08.24 13:05:17]
»

Foarte frumos articol! Cred că n-am folosit până acum ajectivul "frumos" legat de articolele tale. Erau haioase, vesele, glumețe, pline de vervă și poante inteligente, dar ăsta e chiar frumos. A descoperit o latură a ta pe care n-o prea vedem: cea sensibilă și profundă. Și e chiar faină latura asta. S-o mai lași să mai iasă la suprafață!

găseau subiecte despre care să tacă împreună

Foarte tare asta. Știi ce greu e să găsești oameni cu care să taci împreună... ? E o întrebare retorică, bineînțeles .

Vacanță frumoasă în Insula Mare a Brăilei!

adsoPHONE
[30.08.24 16:09:02]
»

@Yersinia Pestis:

încep să mă gândesc la pictura Groaznicei Judecăți de pe zidul de nord (parcă) al Voronețului

Nicio manastire nu a pastrat, din pacate, pictura de pe peretele de nord. Este cel supus intemperiilor, cercetasii stiu ca acolo creste muschiul.

Judecata de Apoi este pe peretele sudic.

 

cred că “sălbăticia” capătă alte înțelesuri la tine, o fi ceva gen tren de navetiști!

De data asta, nu. Dormit in deșert, frig la cota 2300, de astea. Un viteaz ma aflu .

doinafil
[30.08.24 19:33:16]
»

Hai să mă bag și eu în seamă, mai ales după ce am citit (și votat) toate ecourile de până acum

Are dreptate @RoxanaGRS! Este un articol frumos, diferit de cele cu care ne-ai obișnuit!... daaaar, asta nu înseamnă că este mai puțin gustat la lecturare!

Ai revelat și partea mai sensibilă a firii tale, pe care, cu bucurie constat, că o ai! Cred că majoritatea dintre noi o avem, dar n-o prea arătăm în relațiile cu cei din jur. Culmea este că cei mai „haioși” , mai glumeți, mai puși pe „șotii verbale” , așa cum am constatat că ești , sunt și cei mai sensibili, mai profunzi în gândire, mai „poeți” !

Te felicit pentru articol și, de asemenea, îi felicit pe toți cei care ți-au scris - și cărora le-ai răspuns la ecouri!

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[31.08.24 14:27:06]
»

@RoxanaGRS: Sărut mâna!

Așa e, devin clasic, trebuie să citești cât mai mult din ceea ce am scris ca să întrezărești valoarea-mi!

Acuma, deh, eu am scris egal valoric mai tot timpul, voi ați înțeles ce-ați putut din însăilările de vorbe de m-a dus și pe mine capul și le-ați găsit ca fiind ba haioase, vesele sau cine știe cum! Că, na, de inteligență n-am putut fi bănuit!

Mă bucur c-ai trecut pe-aici și că m-ai băgat în seamă, scuze că-ți răspund așa târziu, dar ai să mă ierți când ai să afli că-ți scriu din portul Hârșovei, din fața Canaralelor, abia aici am avut semnal să mă pot dezlănțui în scris! Sărut mâna!

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[31.08.24 14:34:28]
»

@doinafil: Ei, abia acuma văzurăți voi ce inimă simțitoare și suflet zglobiu am.

Drept e că, bărbat fiind, nu las emoțiile să mi se vadă: mă bărbieresc zilnic, sunt obișnuit cu sângele!

Felicitări merită cei ce-au citit ce-am scris, ei au îndurat necazul, pe mine, felicitându-mă, mă zădărâți să mai scriu, deci, n-aveți cum da vina pe al’ cineva!

Sărut mâna, mulțumesc pentru vorbele de bine!

Yersinia PestisPHONEAUTOR REVIEW
[31.08.24 14:40:21]
»

@adso: ca să fie pe dreptate, nu e, pictura, spui, nici pe nord, nici pe sud, e pe peretele de Vest, ca să se știe.

Altfel, chiar aștept să-ți văz peripețiile, care se anunță a fi peripețioase, i’m your fan!

Scuze că scriu puțin, mă urc in barcă să plec din Hârșova! Mi-e frică de bâlbâi, știi ce mare e Dunărea văzută peste copastia unei bărci de 12 persoane ?

adsoPHONE
[31.08.24 16:09:58]
»

@Yersinia Pestis: Asa e, ai dreptate. La Voronet, intrarea e pe peretele sudic; cum ar veni - pe laterala. Uitasem, desi vazut-o acum un an.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, Pușcașu Marin, RoxanaGRS, Yolanda, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂCetatea și Complexul Muzeal Histria:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.16166806221008 sec
    ecranul dvs: 1 x 1