Casa Dosoftei

Mutat în rubrica "Casa Dosoftei (secție a MLR Iași) , IAȘI" (nou-creată pe sait)

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

@webmaster: Mulțumesc!

Am mai citit despre datarea monumentului. Date fiind:

1) gurile de tragere aflate pe fațada nordică - deci casa era parte integrantă a zidului;

2) poziția vechiului zid al bisericii (vizibil în P1), care lasă casa în interiorul incintei fortificate și arcadele în afara acesteia;

3) faptul că e puțin probabil ca cineva să accepte în primele decenii după 1700 ca o casă negustorească să fie construită spărgându-se zidul bisericii (la acea dată, Sf. Nicolae Domnesc era Mitropolia Moldovei, biserica de încoronare a domnilor!),

este cel mai probabil că data construcției este 1677, odată cu zidul, drept clădire anexă a Mitropoliei de atunci. Așadar, este posibil ca acolo să fi funcționat tiparnița lui Dosoftei, cea de-a doua a Principatului (prima fiind cea adusă de Varlaam de la Kiev prin 1640).

Arcadele ar fi un adaos ulterior, necesitatea lor apărând după schimbarea funcției edificiului, așa cum spune regretatul Sorin Iftimi. La începutul sec. XVIII, sediul Mitropoliei a revenit pe poziția în care se află și acum: întâi la reconstruita Biserică Stratenia (dârmată în 1833), apoi în Sf. Gheorghe (ridicată în 1760, încă există), apoi în actuala Catedrală Sf. Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sf. Gheorghe, care a luat locul Bisericii Stratenia.

@gpopa: Casa Dosoftei se numără printre muzeele care au beneficiat în ultimii ani de proiecte de restaurare (unele cred că sunt încă în desfășurare), totul în beneficiul vizitatorilor. Vitrinele noi din Casa cu Arcade arată bine, exponatele sunt valoroase.

Ce țesătură urbană drăguță se zărește în P10! Casa Dosoftei (fațada sudică) e ușor de identificat în partea stângă-jos după cele două ferestre de la etaj și unica ușă de acces din stânga fațadei. Am mers de vreo 2 ori și în pasajul Sf. Vineri pentru a vedea vechile beciuri păstrate și integrate acum în infrastructura pietonală - o inițiativă bună.

Mulțumim pentru articol!

@tata123 ????:

Nu am prins vechiul Iași. Îl descopăr în poze și în descrierile celor mai în vârstă. Înțeleg că majoritatea clădirilor din această zonă erau insalubre și construite ieftin, greu de recuperat.

Pe de altă parte, la pachet cu acestă majoritate s-au demolat și construcții valoroase. Nu însă și cele foarte valoroase, acestea au fost lăsate în picioare și chiar au fost mai bine puse în valoare după curățarea terenului în jurul lor.

E păcat, însă, că s-a pierdut aerul de oraș vechi. Și că multe dintre clădirile care au luat locul celor dărmate sunt oribile.

Cu plăcere! Mă bucur dacă există oricât de puține persoane interesate de ceea ce scriu.

De fapt, am mai avut momente de descurajare. Dar mi-am dat seama că cel mai câștigat am fost eu: am învățat enorm documentându-mă despre una-alta. Realizez cât de multe chestii ignoram, am găsit inclusiv afirmații eronate pe care le-am făcut pe aici (îmi pare rău, unde am avut ocazia - am corectat). Dar progresez, asta e important

Așa că, dacă mă mai pasionează câte un subiect (și găsesc timp & chef), să nu fie cu supărare dacă am să mai fac pe aici câte un rezumat.

Frate, scuză-mi apelativul, mă doare capul! Păi, în ultimul timp ai avut numai articole d-astea, cu cultură?! Păi, ce faci cu gaborul din mine, mi-l dai egzemplu pe B (e) arilă, care și-a omorât viața cu cărțile?! Tu-ți dai seama, din cauza lui Dosoftei și-a altora ca el avem cărți în lb.română, de ne-a obligat apoi să le citim, să învățăm să scriem și toate alea? Și, pentru ce? Ca să avem promoții de analfabeți la examenul de BAC? Că, altfel, în loc să citim cărți, vedem filmul de desene animate, dublat în lb.română. Și cultura ce, maneaua nu-i bună? Că, se știe, io-s jmeqer și la dușmanii mei le e frică de mine, care are banii și le dă la toate fetele din lumeee, fără număr!!!

Mai ții minte Fahrenheit 451? Ar trebui, măcar pentru Mia Farow, că era tânără și frumoasă! Ei, bine, next generation, aka aia de după noi, va face sport național din arderea cărților iar Casa Dosoftei va fi sală de jocuri, că e cu cărți de joc, na, păstrăm scopul inițial, dar în interpretare dialectică!

@Yersinia pestis:

O, dar ma onoreaza! Mai zi!

Dap. Nu-ti place, nu votezi. ????

Acu' te alinti. Am incredere in tine, daca am inteles eu ce am scris, pricepi si tu ce citesti.

Ai sa razi, dar nu am vazut filmul. Insa am citit cartea (mica, subtire, in colectia "Cotidianul" de acum zece ani si mai bine), deci imi pot imagina focul acela.

Acum, lasand gluma: nu am incarcat articolele asta vara, ca am mai avut o perioada in care am vorbit doar despre muzee si-mi era teama sa nu ma aleg cu pietre in cap. Am gasit ciornele acu' si... asta e, am gresit. Ridica tu primul piatra, ca esti fara de pacat.

@gpopa: Vezi, diferența-ntre noi e că eu am văzut filmul iar tu ai citit, da, ai citit cartea!

Bine, l-am văzut atât de demult timp în urmă că eram un copil. Normal că între arderea cărților într-o societate viitoare și cea nazistă apropierea era evidentă. Doar că, în istoria umanității, arderea cărților a fost destul de des întâlnită, de la China nu mai știu cărui filozof căruia i-au fost arse scrierile până-n vremile curente. Deh, dacă erau cu conținut greu, de trebuia să gândești când le citeai!

Altfel, io nu azvârl cu piatra, nu de alta dar n-am chită bună, te ochesc pe tine și cine știe ce geam sparg? Și-s cam mare ca să mai umblu cu sfoara cu noduri, semne ale dimensiunii foii de geam prin buzunare!!

Deci, ti lăs așa, nelapidat, că am inima bună, pot să-ți arăt EKG-ul. ????

adso? ????????

@Mioritik????️????: Ne lămurește @Yersi, el e detectivul oficial.

@adso: https://carturesti.ro/carte/numele-trandafirului-205804

@Alex2921: Dap. Vechiul nickname era ales pe principiul Joe Smith: categoria nume comune. Am zis sa fac un pas inainte, odata cu alte modificari operate in profil. Guglielmo (care m-a tentat initial) mi s-a parut, pana la urma, cam mult.

Acum, important e sa obisnuiesc chiar eu cu noul nume. Ca mi s-a intamplat de ieri incoace sa imi citesc vreo doua ecouri plecand de la ideea ca ar fi alte altor user-i. Si sa gandesc: uite, dom'le, asta vorbeste de parca as fi eu.

Sunt curios daca voi reusi sa imi recastig audienta. Am o noua provocare!

Iată ce spunea tizul meu pe la 1380, în chilia sa a abației din Melk:

Bărbații de pe vremuri erau frumoși și voinici; acum sunt niște copii și niște pitici, dar faptul acesta este doar unul dintre atâtea care mărturisesc nenorocirea unei lumi care încărunțește. Tinerețea nu mai vrea să învețe nimic, știința e în decădere, lumea întreagă umblă în cap, niște orbi conduc alți orbi și-i fac să se prăbușească în prăpastie, păsările cad înainte de a-și fi început zborul, măgarul cântă la liră, boii desenează. Maria nu mai iubește viața contemplativă și Marta nu mai iubește viața activă, Lea e stearpă, Rașela are privirea provocatoare, Cato frecventează lupanarele, Lucrețiu e efeminat. Totul s-a abătut de la drumul drept. Slavă Domnului Dumnezeu că în aceste vremi eu am dobândit de la mestrul meu dorința de a învăța și înțelegerea căii adevărate, care trebuie ținută chiar și când cărarea pare întortocheată.

@adso: ce-l tulburi?

@Mioritik????️????: om rau, suflet bicisnic (eu)

@adso: ????????????????????????????????????????

Ce trăiești în proză...

Nu te juca! Știu unii rău pe arătură. Nu mai fac diferența între realitate și fantezie. Tre' să fii bine ancorat, cu toate oile acasă cân' te bagi în treburi din astea. Poate ești... N-am cum ști.

@Mioritik????️????: Eu mananc o paine cu stiintele exacte. N-am treaba cu proza, cu poezia nici atat.

Dar multumesc de sfat!

Si: Adso, pe urmele maestrului sau, era un tip lucid prin excelenta.

@adso: O fi fost lucid, nu zic, dar tot plăsmuirea cuiva. Ca și sufletul bicisnic, dealtfel. Numa' zic. ????

@Mioritik????️????: Sufletul, bicisnic sau nu, e plasmuirea Bunutului. Sau a legilor naturii, unii spun asa, altii spun asa.

Numa' ascult. Am prins ideea.

@adso: ????

muzeulliteraturiiiasi.ro/ ... us-la-mnlr-iasi

„Vizitatorii au ocazia de a admira un document foarte vechi ce va fi expus pe o perioadă de doar două săptămâni la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași. Este vorba despre un zapis de vânzare a unei jumătăți din satul Cozmești, ținutul Suceava, între Maria Ciolpan, văduva jitnicerului Gheorghe Ciolpan, și hatmanul Velișco Costin, datat 1687 (7196) septembrie 20, Iași.

Cunoscutul cronicar Miron Costin, fratele mai mare al cumpărătorului unei jumătăți din satul Cozmești, „cu tot locul și cu tot venitul, cu bălți cu pește, cu fânață, cu loc de țarină, cu vad de moară și cu vecini ce s-or afla” , semnează la această „tocmală” ca martor, alături de alți mari boieri ai vremii: Vasile Costache, Tudosie Dubău, Ionașco Balș ș. a.

Velișco Costin a fost un personaj însemnat al Țării Moldovei, „un om de fire și de treabă la toate socotelele” (Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei). A îndeplinit mai multe slujbe în a doua jumătate a secolului al XVII-lea: postelnic, mare comis, mare spătar, mare hatman, culminând cu funcția de mare vornic al Țării de Sus (1689-1691). A fost căsătorit cu Catrina Cantacuzino, fiica marelui vornic Toma Cantacuzino, și cu Ana Palade, fiica marelui vistiernic Toader Palade, și a fost un proprietar înstărit, averea sa cuprinzând numeroase sate și părți de moșii în ținuturile: Cernăuți, Hotin, Suceava, Dorohoi, Neamț, Iași, Hârlău, Vaslui și Tutova.

În decembrie 1691, la îndemnul unei partide boierești, din ordinul domnului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir, a fost executat. I-a urmat și fratele său Miron: „Cantemir-vodă nu ș-au socotit viiața lui, că era tricut cu bătrânețeli, om de 70 de ai, de numai cât nu-i sosâsă ceasul lui, ce s-au potrivit neprietinilor și nu ș-au cruțat sufletul. Ce ca un tiran au triimăs pe Macrei vătavul de păhărnicei, cu slujitori din Roman, de l-au luat de acolo, de la casa lui de la Bărboși, de l-au dus pânʼ în Roman, și i-au tăiat capul” (Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei).

Documentul, achiziționat de MNLR Iași în data de 10 octombrie 1973, de la istoricul și publicistul George Potra (1907-1990), cunoscut pentru lucrările sale dedicate istoriei Bucureștilor. Zapisul va fi expus publicului, în perioada 13-28 decembrie 2022, la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași, cu ocazia Zilei Casei cu arcade.”