Am fost? N-am fost? Visez?
In general sunt un tip mai axat pe concret, pe real de aceea cred ca va fi unul din rarele moment cand voi scrie un eseu.
Mi-a placut foarte mult ce a spus Robert ca orice vacanta are 3 parti: visul, implinirea visului si apoi povestirea visului. Cam asa simt si eu, acum am ajuns la povestirea visului. Voi vorbi despre o vacanta, asa am simtit-o eu, desi nu au fost decat 2 zile, dar privind in urma parca a fost un intreg concediu.
Totul a inceput in martie 2017 cand citind cum v-ati distrat la Dobru imi parea rau ca nu am fost acolo.
1 februarie 2018
Dimineata urmez ritualul obisnuit: cafea si asezat la laptop sa citesc ziarul local pe net apoi ultimele comentarii de pe AFA. Imi sare in ochi multitudinea comentariilor aparute de seara pana dimineata, e clar ca s-a intamplat ceva. Imediat cum incep sa citesc ma lamuresc, s-a anuntat intalnirea AFA 2018. E la Alba Iulia. Deja multa lume inscrisa inclusiv o doamna care isi inscrie si copilul de 3* =)). De data asta ma hotarasc repede: vreau si eu. Cum vacant de iarna nu urma sa avem, printesa a facut varicela pe 30.01 si a trebuit sa anulam plecarea in Ungaria la bai, cand am intrebat-o pe mami a spus si ea repede da. Printesei nu i-am spus nimic si cu greu am reusit sa pastram secretul pana in dimineata plecarii. Totusi am zis sa nu ma grabesc, am asteptat sa treaca euforia momentului. A doua zi eram la fel de incantat de idee asa ca m-am inscris si am platit avansul. Deja ma gandeam cum va fi, o sa fie chiar asa cum zic unii care au fost pe acolo? O fi neinteresant? Ne vom simti bine? Eu si cea mica nu suntem extrordinar de sociabili mai ales in prezenta necunoscutilor.
Trece timpul si vine ziua repartizarii camerelor. Era primul moment in care aveam sa ma conving ca AFA exista, ca acolo sunt oameni reali care posteaza si nu niste roboti, era ziua in care urma sa vorbesc cu un membru AFA chiar daca numai la telefon. Pot spune ca am avut putine emotii. Anul trecut retin ca a fost cineva care s-a suparat tare rau, a si parasit AFA, convins fiind ca se fac “manarii” la aceasta repartizare. Eu am crezut de la inceput ca totul este conform celor spuse, dar tot timpul exista o mica umbra de indoiala. Initial am stat in fata calculatorului asteptand telefon de la Cornel. A trecut o ora, au trecut doua, au trecut trei. Cum era era penultima zi cu patinoar in oras am intrebat printesa daca vrea la patinaj si am iesit. Cum poate unii au vazut nu am telefon cu net! Stiu nu exist! Nu am nici facebook deci nu exist de doua ori! La un moment dat, la patinoar fiind, o rog pe mami sa caute AFA pe telefonul ei si sa vedem ce se petrece de nu suna nimeni! Nu am reusit, scrisul era mult prea mic, grafica nu era ca pe calculator. Am renuntat si i-am zis: undeva ne gaseste si noua o camera. Suna telefonul cu un numar necunoscut, cu bucuria unui copil care primeste o jucarie dorita raspund fiind convins ca este AFA. Cu o voce calda Cornel ma saluta si imi spune “am ajuns si la voi”. Da AFA exista, sunt oameni acolo nu roboti.
Aveam o camera! Mai era un moment important pentru mine: asezarea la mese. De-a lungul timpului am interactionat cu diversi useri astfel incat mi se parea ca pe unii ii cunosc si mi-as fi dorit sa am macar un astfel de prieten in preajma. S-a rezolvat si asta. Intamplator am nimerit cu Sebigeanina unul dintre cei care m-au convins, prin reviewul sau, sa achizitionez vacanta din aceasta vara. La sfarsit mi-am dat seama ca de fapt eram prieten cu cei mai multi dintre cei prezenti, dar eu nu stiam asta.
Acum tot ce mai era de facut era sa astept intalnirea. M-a mai speriat si Aurici =)). A spus ca ea crede ca vor avea loc sacrificii ritualice si cum eu stateam cu Ghisor la masa m-am gandit, prin prisma experientei lui turistice, ca el va fi autorul :) .
A venit si dimineata plecarii. Printesa se scoala sa mearga la scoala, vede bagaje si imi da telefon plangand: tati ce e cu bagajele alea? Ii spun ca e o surpriza si mergem la distractie, sa stea linistita. Pe drum incepe sa ma descoase. Cum? Unde? Cu cine? Aha, deci de fapt mergi sa te intalnesti cu prietenii tai de pe AFA… Deci nu mergem la distractie. Eu nu stiu pe nimeni acolo, spune ea. Am convins-o ca totul va fi bine.
Mai departe nu sunt multe de spus. Nu a fost bine, a fost extraordinar. Noi ne-am simtit grozav in ciuda temerilor enuntate la inceput (cum ca nu suntem foarte sociabili in prezenta persoanelor necunoscute). De fapt mi-am dat seama ca nu erau necunoscuti, despre multi stiam pe unde au fost, stiam cum le place sa se distreze. Nu voi povesti ce s-a intamplat, cei ce au fost stiu déjà, cei ce nu au fost sunt invitati sa vina data viitoare daca vor sa afle cum e.
Problema este ca nu stiu unde se termina visul in toata povestea asta si unde incepe realitatea. Sau poate a fost doar un vis? Acum sunt la birou si incerc sa ma concentrez la ce am de facut, e greu. Intotdeauna cand te trezesti din vis esti ametit si ai vrea sa continui sa visezi. Din pacate continuarea va fi abia peste un an. Inchei prin a repeat: nu stiu cand a trecut timpul, parca am trecut pe langa o gaura neagra si timpul s-a comprimat reducand cele 48 ore la cateva minute.
Trimis de nrs † in 19.03.18 10:12:41
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
23 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@nrs: Chiar dacă nu am apucat sa vorbim prea mult ma bucur ca am apucat sa ne cunoaștem măcar. Anul trecut și pentru mine a fost prima data și -am simțit xtraordinar. Anul acesta venirea la Alba a stat puțin sub semnul întrebării. As fi regretat enorm sa nu vin. A fost extraordinar și parca fiecare astfel de eveniment ne unește și mai mult.
Și ca sa nu ma dezmint, închei in modul meu caracteristic: felicitări, votat cu mare drag.
@nrs: Am retrăit prin articolul tău emoțiile simțite cu 4 ani în urmă, la prima mea participare la o întâlnire AFA.
Doamne, ce de griji mi-am făcut! Cum voi fi primită, ce voi discuta cu niște necunoscuți?
Ei bine, discuțiile s-au concentrat - așa cum era firesc - asupra călătoriilor, un subiec atât de vast...
A fost bine, a fost foarte bine, a fost ca un vis, așa cum bine ai spus. Un vis frumos, care se va prelungi însă prin reviewurile fiecăruia din noi.
Pentru că (încă) nu s-a dat interzis la visare!
Desi au fost 200 de persoane; ma bucur ca am avut ocazia să schimbăm cateva cuvinte și te-am cunoscut încă de la prima participare! Sper sa nu te fi simtit mai izolat, asa e întotdeauna prima dată! La anul in schimb ai sa vezi cum ne vom întâmpina unii pe alții, cei deja 'imprieteniti' de la întâlnirile
anterioare, printre care de acum te numeri si tu! ????????
@nrs:
Frumos scris, e clar că ai scăpat de sacrificiu, zeii sunt de partea ta pentru 2019!
Acum trei ani, eram în aceeasi situație, sotul meu se codea sa vină din motive de necunoscut! De mine ce să zic dar am riscat, doar curajoșii inving, nu? O spaimă inutila pe AFA! Anul acesta, ieri, soțul nu se dădea plecat deși era conștient de drumul ce-l avem de făcut, el a fost cel care a tras de timp.
Deci ia tu calendarul 2018-2019 și fă liniuțe, bastonașe, zilnic ☺
@nrs-ule!
M-ai fâcut să plâng! Deh, bătrânețile...
Sa știi ca nici eu nu exist, nu am FB. Dacă nu l-am făcut pentru Maria, acum chiar că nu-mi trebuie.
Emoționantă poveste, permite-mi să te contrazic: ești sociabil , știi să Zâmbești și să povestești, ești de-al casei
Felicitări!
@nrs: ma bucur ca te-am cunoscut, face to face''
intr-un, atac'' de-al meu frontal la vedera ecusonului, de fapt noi nu eram la prima intalnire, ne intersectasem virtual in ecouri la articolul meu despre Craiova... intalnirea Afa a fost plina de surprize si emotii, parca am fost pe o scena cu actori cunoscuti, dar si cu multe personaje noi... sa speram ca visul se va repeta si sa privim momentul Alba Iulia, ca o escala speciala in viata noastra de calatori.
@nrs: Ti-a iesit eseul, prietene . Mi-a placut pentru ca pe undeva parca ai scris si in numele meu. Aceleasi ganduri ma incercau si pe mine inainte sa ajung acolo.
Si ce sa vezi, suntem mai multi care " nu existam ". Nici eu n-am FB, mi-ajunge AFA .
Ma bucur ca te-am cunoscut, asa cum ma bucur c-am cunoscut multe persoane la acesta intalnire.
Aaaaa, sa nu uit... singurele sacrificii ritualice pe care sunt capabil sa le fac sunt acelea prin care iau gatul sticlelor de vin pentru a le bea cu prietenii
@iulian68:
nu m-am simtit de loc izolat, chiar pot spune ca sambata am avut o surpriza. in general de cand am imbatranit si in plus nu mai suntem 2 ci 3 nu merg la petreceri care se intind tarziu in noapte, ei bine sambata cand am privit telefonul si am vazut 2.25 am crezut ca a luat-o razna
@nrs: Exact asa am gandit si eu! Acum sa-ti mai spun una: in viata mea nu m-am distrat cum am facut-o la Moeciu in 2014!!! Te rog sa-ti închipui 3 nopti, de la ora 19 până la ora 05 în care s-a mâncat, băut și dansat 'in draci! Acolo ar trebui să mai facem o întâlnire!
@nrs: Prietene eu de când am aflat că o să stăm împreună la masă m-am bucurat, chiar dacă nu ne cunosteam face to face! Si eu am avut emoții la prima întâlnire, dar și la a doua și chiar si acum la a treia! Sunt emoții pozitive, emoții de revedere a unor buni prieteni, dar și de cunoastere a unora noi.
Acum dacă ai spart gheața si ai venit la această super frumoasă petrecere, mai e doar un mic pas , preț de câteva click-uri, să intri pe facebook! Glumesc e strict opțiunea ta!
Toate bune!
Felicitari pentru participare si articol. N-am inteles cum s-a simtit domnisoara, mai vine?
@Denisa13:
in general la noi de 7 ani a aparut o regula noua: daca Sofia se distreaza inseamna ca si noi ne simtim bine, nu se poate altfel. din pacate a interactionat mai putin cu fetita ta numai din timiditate, Denisa si ea se cunosteau mai demult iar ei i-a fost rusine sa intervina. in schimb s-a jucat cu Eve
ca sa fiu clar: daca pentru noi a fost foarte bine pentru ea a fost extraordinar
@nrs: Imi pare rau ca nu au interactionat mai mult. Intradevar, Stefania si Denisa se cunosc de ceva timp si au petrecut mai mult timp impreuna. Data viitoare sigur vor petrece mai mult timp impreuna. Ma bucur ca v-ati simtit bine si asteptam revederea.
Vacante frumoase si alegeri inspirate.
@nrs: Mi-ai adus aminte de prima mea participare la întâlnirea AFA, acuuum... 4 ani! Exact aceleași emoții, aceleași întrebări și neliniști. "Unde mă duc eu acolo?! Nu cunosc pe nimeni, una e să combați virtual și alta e face to face! Dacă nu mă bagă nimeni în seamă?! Normal că n-o să mă remarce nimeni, ei se cunosc deja, eu sunt o intrusă! Dacă n-o să-mi găsesc cuvintele?! Dacă... ?! Dacă... ?! " Când am ajuns în parcarea hotelului Belvedere din Predeal, m-am panicat și mai tare și i-am zis soțului meu:"Întoarce, mergem acasă! " Noroc că nu s-a pus la mintea mea...
Prima dată e mai greu, după aia nu mai ai probleme, că ești deja dependent! N-am socializat noi prea mult la Alba (ăsta-i marele defect al întâlnirilor AFA, sunt mult prea scurte!), dar promit să recuperăm anul viitor! Și în mulți ani de-acum înainte!
@nrs: Offf, nrs-ule! Tu ai scris astea? Sau eu? Nu cred c-am vorbit noi mult, dar cât am vorbit și ne-am pupat, nu mi s-a părut că ești nesociabil. Și tare mă bucur că te-ai molipsit de microbul AFA!
În preistorie, adică-n 2015, la Predeal, eu am comis unaaa: m-am împiedicat la urcarea-n lift și l-am îmbrățișat pe @Alex_Macedo. Doamne, ce rușine mi-a fost!
Cum nimeni nu știa de-s F sau M, îmi spuneau ”colegu Zoazore”. @adri-nico a vrut să-i pună ecuson soțului, tot d-astea!
Am cunoscut oameni minunați și-s mândră că m-au acceptat printre ei!
Și, ca fapt divers, și eu am telefon ”cu manivelă”. Am FB, dar n-am mai intrat de miercuri! Pe AFA e mai cald, mai bine!
@nrs: Şi eu mă bucur că te-am cunoscut şi am stat un pic de vorbă, aşa cum m-am bucurat când mi-ai spus că te-am determinat să vizitezi şi Cappadocia anul acesta, înainte de a merge în Antalya. Întotdeauna, la întâlniri nu există tipul fizic necesar să poţi socializa cu toată lumea, dar chiar şi faptul că ne vedem şi schimbăm câteva cuvinte sau măcar un salut, înseamnă ceva.
Şi ca fapt divers, şi eu îngroş rândurile celor care nu au facebook.
@nrs: Eu am zis așa ceva? Nu recunosc nici în fața Marii Adunări Naționale. Dar, lăsați, știu c-ai înțeles exact ce trebuia. Undeva, cândva... mi-ar plăcea să continuăm dezbaterea noastră, n-or fi intrat zilele în sac.
Cu tot ce ai zis sunt de acord, dar să spui că ai îmbătrânit și să mă uit la casetuță să constat că și eu sunt tot pe la categoria aia... mi se pare o jignire profundă. Se poate așa ceva? Te rog să-ți retragi cuvintele.
Lăsând gluma la o parte, îmi place că râzi când vorbești și mă bucur că n-ai FB.
@crismis:
Nu spera prea mult, anul viitor va fi și mai scurtă întâlnirea, chiar de va ține și 3 zile!
@Aurici:
nici nu iti dai seama cat ma bucur ca ai citit pe aici. ecoul asta face cat articolul care ti-am spus ca as vrea sa il citesc si tu ai zis: niciodata!
apropo de ras vreau sa iti spun o povestioara scurta:
eram la Campina cu cea mai draga verisoara a mea in grupul ei de prieteni, sotul ei ma intreaba daca nu ma simt bine si ii spun ca totul e ok. peste cateva luni vin ei la Craiova si iesim cu prietenii mei, m-a simteam foarte bine si atunci verisoara ii spune sotului: vezi, acum e altul, cand e cu prietenii lui se simte intotdeauna bine!
@nrs: Citesc și eu cât pot de mult pe aici.
Nu-mi retrag cuvintele dar cred că vom lămuri noi lucrurile vreodată, în viața asta.
Și eu înfloresc printre prieteni și cred că se întâmplă tuturor asta. Ferească-ne Dumnezeu să trecem singuri prin viață.
Numai bine Prințesei și familiei tale și călătorii cât mai multe și mai frumoase anul acesta.
ce inseamna sa scrii de la birou nu am apucat sa iti spun cum e cu varsta: eu m-am referit la mine ca sunt batran nu la altii. spre exemplu sotia mea este acum mai tanara cu 3 ani decat in 2016
hai sa iti mai spun ceva: am cautat prin reviewurile tale o poza a ta si cum e normal nu am gasit (nici eu nu am pus nimic personal pe net, azi a aparut o prima poza cu mine asa ca nu mai pot fi acoperit ), atunci mi te-am inchipuit: o doamna cu alura profesoarei Isoscel (severa, dar si blanda, cu ochelari de tocilar dar careia ii place sa se si distreze) cand am vazut realitatea am fost uimit cat de gresit am putut gandi
@nrs:
În avalanşa de articole care au urmat după întâlnire, eram gata să ratez review-ul tău.
Citesc mereu cu mare interes impresiile celor aflaţi la prima întâlnire, cum au perceput ei primul contact live cu marea Comunitate AFA, cele ale "veteranilor" în astfel de întâlniri fiind cumva previzibile.
”Nu a fost bine, a fost extraordinar. Noi ne-am simtit grozav in ciuda temerilor enuntate la inceput
Mă bucur mult pentru tine . Eu nu am fost atât de entuziasmată după prima mea întâlnire. A început să-mi placă tot mai mult cu fiecare an care trecea.
Pentru mine, fiecare nouă întâlnire a fost mai reuşită decât precedenta, iar aceasta, cea mai recentă, a fost absolut remarcabilă.
Primul pas a fost făcut, astfel că sunt convinsă că vei "recidiva" .
@nicole33:
cum am tot precizat eu sunt cam introvertit. totusi luni dimineata ajuns la birou nu puteam sa ma apuc de treaba (noroc ca, la fel ca la Ghisor, nu a fost multa) pentru ca eram cu gandul la AFA. atunci m-am pus sa scriu acest articol si in jumatate de ora era gata (a mers repede). am vrut sa impartasesc cu voi bucuria traita de mine
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2018 Marginalii la Întâlnirea AFA - Alba Iulia 16-18 martie 2018 — scris în 05.04.18 de ioan marinescu din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Mar.2018 Recenzia unei alte întâlniri AFA reuşite... La Mulţi Ani Romania! La Mulţi Ani români! La Mulţi AFA! — scris în 27.03.18 de kelyboy din BACăU - RECOMANDĂ
- Mar.2018 Mi-e drag să trăiesc! — scris în 25.03.18 de Floria din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2018 Jurnal de bord – Alba Iulia, martie 2018 — scris în 24.03.18 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2018 Frumos ca-n povești! — scris în 23.03.18 de Alina53 din GALATI - RECOMANDĂ
- Mar.2018 10 Ani AFA - 100 de ani ROMÂNIA - Cea mai intesă și densă Întâlnire AFA — scris în 23.03.18 de Zoazore din BRăILA
- Mar.2018 A fost un vis, un vis împlinit — scris în 22.03.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ