MiniGhiduri AFA MILANO [pg.2/2]

Intorsi din excursia la Milano de cateva zile, am reusit cu greu sa- mi revin din starea de incantare si incerc sa scriu un text despre acest oras (impresii despre hotel aici). Nu pot sa nu incep cu Domul, care este cel mai impresionant obiectiv turistic de acolo si care m-a cucerit definitiv cu dantelariile, statuile, turlele, spirele, terasele sale din marmura. Este obligatoriu sa urci pe el, altfel te-ai dus degeaba acolo, cum spunea cineva pe acest site. Se urca cu liftul pana la un [...]citește review

Pentru călătorul care a epuizat vizita în zona Piezzei del Duomo în cursul dimineții și mai dispune de timp până spre seară, două ar fi (după părerea mea) proximele ținte ale continuării periplului prin Milano: -una, este biserica Santa Maria delle Grazie și al său Cenacolo Vinciano, o clădire modestă alăturată bisericii, fosta sală de mese a mănăstirii omonime, care găzduiește una din cele mai mari capodopere picturale ale umanității: Cina cea de taină a lui [...]citește review

Am avut privilegiul de a vizita câteva orașe italiene de două sau mai multe ori. Milano este unul dintre acestea. Din păcate, de fiecare dată, popasul a fost de doar o zi și mai mult în trecere, așa încât oferta sa turistică nu-mi este nici acum pe de-a-ntregul cunoscută. Este motivul pentru care m-aș mai întoarce măcar o dată pe străzile marelui oraș. Bineînțeles că la fiecare vizită, nu am ratat Piața Domului (Piazza del Duomo) cu a sa inegalabilă catedrală (Duomo [...]citește review

In primavara acestui an, am degustat o zi la Roma si mi-a placut atat de mult incat mi-am zis ca trebuie sa revin. Dar intamplator, am vazut pe internet o fotografie care m-a vrajit pe loc, cu 2 tineri indragostiti in fata unei biserici de o frumusete uimitoare. Am aflat apoi ca este vorba despre Domul din Milano si mi-am zis ca viitoarea excursie va fii aici. Cum - necum, printr-o minune, am primit aceasta excursie cadou de ziua mea de nastere, de la sotul meu. El insa nu zboara cu avionul, [...]citește review

urmare de aici Cum vizita la Milano a fost destul de scurta si cazarea destul de indepartata de centru, am incercat sa grupam obiectivele turistice in functie de localizarea lor, a doua zi de sejur incluzand astfel partea de sud-vest a orasului, respectiv Biserica Sant Ambrosio si Muzeul Tehnologiei. Biserica Sant Ambrosio Decizia de a vizita Sant Ambrosio a venit aproape pe nepregatite. Argumentul decisiv l-a reprezentat invecinarea sa cu Muzeul Tehnologiei, pe care imi doream cu ardoare [...]citește review

urmare de aici Domul Reprezinta cea mai emblematica cladire a orasului, imaginea cel mai des etalata pe suvenirurile marca „Milano”. De la magneti de frigider pana la sorturi de bucatarie, Domul apare negresit in reprezentari care mai de care mai fanteziste... E mandria locuitorilor orasului de patru secole incoace, un „must see”, fara indoiala. si totusi... Marturisesc ca am gasit Domul impresionant, dar nu emotionant, ... e doar o impresie personala, izvorata dintr-o succesune de [...]citește review

Introducere (a se citi facultativ...) Daca e sa recomand, iubitorilor calatoriilor, un oras, acesta ar fi, fara indoiala Milano... e orasul ce satisface, negresit, toate gusturile. Milano, are, fara indoiala, de toate... Are in primul rand o multitudine de atractii turistice extrem de diverse, o bucatarie unica si localnici politicosi si amabili cu strainii... nu o data mi s-a intamplat sa fim condusi de un italian, o portiune de drum, pana in locul pe care doream sa il vizitam. Cand spun [...]citește review

Asa cum spuneam si in review-ul pe care deja l-am scris despre hotelul in care am fost cazati o noapte, weekendul trecut am facut o mini-escapada la Milano. Orele de zbor ale Wizz-ului sunt foarte potrivite pentru asemenea city-break-uri, in sensul ca la 6 dimineata esti in Timisoara, iar la 7 in Milano, cu diferenta de fus de rigoare. Asa ca nu pierzi deloc din ziua respectiva cu drumurile. Asa se face ca la prima ora a diminetii deja eram deja iesiti din aeroportul Bergamo (Orio al [...]citește review

Începutul anului 1991 m-a găsit in Milano, în postura de solicitant de azil politic. Mi s-a dat de înţeles că pentru cei veniţi din România, ţară considerată în tranziţie spre democraţie, nu se mai acordă statutul de azilant politic, aşa că am mers la ambasada din Milano a Africii de Sud şi am depus cerere de emigrare. Pe atunci Africa de Sud era guvernată de un regim de apartheid bazat pe segregare rasială. Câştigarea alegerilor din iulie de către Nelson Mandela m-a [...]citește review