Catedrala Ortodoxa din Sibiu

TIPĂREȘTE

Catedrala Mitropolitană din Sibiu este o biserică ortodoxă avand hramul Sfanta Treime. A fost construită între anii 1902-1 1906 foarte aproape de centrul orasului, pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. Ctitorită de mitropolitul Ioan Metianu și construită după planurile inginerilor arhitecți Naghy Virgil și Joseph Kammer, ambii din Budapesta, de la inaugurarea sa și până în prezent a devenit catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului.

Catedrala prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine si este copie fidela, insa la scară redusă a Catedralei Sfanta Sofia din Constantinopol. Adresa acesteia este strada Mitropoliei nr. 33-35.

A fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015.

Timp de 60 de ani românii ortodocși din Ardeal nu au avut niciun episcop ortodox. In anul 1759 insa, Curtea imperială din Viena l-a numit pe episcopul Dionisie Novacovici ca episcop pentru românii ortodocși din Transilvania. El a fost instalat în 1761 în Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, iar curând după aceea și-a mutat reședința la Rășinari. La cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, episcopului Sofronie Chirilovici (urmașul lui Dionisie Novacovici) i s-a îngăduit să-și ia reședința la Sibiu. Episcopii succesori ai acestuia au continuat să aibă reședința la Sibiu.

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței oamenilor de afaceri, a clerului și a intelectualilor români de rit ortodox din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unei biserici ortodoxe care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.

Ideea si initiativa construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează episcopului Andrei Saguna al Ardealului, insa cererea a fost refuzata de autoritatile vremii pe motiv că toate locurile libere au fost puse la dispoziția guvernului. Andrei Șaguna se adresează guvernului cu aceeași cerere. Pentru o perioadă, atenția episcopului se concentrează asupra cumpărării de case pentru organizarea seminarului eparhial.

În august 1856 este făcută o nouă cerere către magistratul orașului Sibiu. Petiția este repetată la 6 aprilie 1857 in zadar insa, pentru ca autoritatile tot amana raspunsuri concrete gasind de fiecare data motive...

La 5 octombrie 1857 Șaguna a cerut împăratului Franz Joseph I permisiunea de a trimite o circulară în eparhia sa, în care solicita preoților și enoriașilor să organizeze o colectă în acest scop. Monarhul a aprobat cererea înaltului ierarh.

Primul donator a fost chiar Șaguna care a anunțat la 4 decembrie 1857 că a donat 2.000 de florini. La 1 ianuarie 1858 guvernatorul Transilvaniei remite 1.000 de galbeni din partea împăratului. În martie-aprilie 1858 autoritățile orășenești refuză acordarea locului “Zoldiș”. Șaguna scrie episcopilor Aradului și Bucovinei, dar și celorlalți episcopi ortodocși din Mitropolia Carlovițului, rugându-i să facă publicitate colectei și să o sprijine. În lunile iunie-iulie episcopul face o călătorie la Pesta și în alte locuri, cu scopul de a strânge personal colecta.

Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în 1873. Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați ulterior de consistoriul eparhial dar care și-au asigurat astfel iertarea.

În anii următori, interesul pentru catedrală rămâne, dar este depășit de alte doleanțe, printre care și ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864).

După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta.

În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a hotărât, la propunerea lui Partenie Cosma, să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. Au fost prezentate trei propuneri pentru locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două propuneri au fost înaintate de Partenie Cosma, unul fiind pe terenul Soldisch înspre strada Andrei Șaguna, iar celălalt pe locul grădinii Flora, azi pe strada Victoriei. Comisia de analiză a recomandat la 21 ianuarie 1898 locul din strada Morii nr. 16. În octombrie 1898 mitropolitul Miron Romanul a murit, succesorul său fiind ales Ioan Mertianu (1898-1916). Acesta, nemultumit fiind de taraganarile comisiei numite sa aleaga un teren pe care sa se construiasca catedrala a stabilit unul format prin unirea a cinci loturi de teren din strada Măcelarilor (azi Mitropoliei) și a trei loturi din strada Brukenthal (azi A. D. Xenopol), unde se află o intrare în curtea catedralei. Acestea au fost cumpărate în aprilie 1902. Mica biserică grecească construită în 1797-1799 în fundul unei curți de pe strada Măcelarilor. și care servise anterior drept catedrală a fost demolată la 1/14 iulie 1902, în ciuda faptului că fusese declarata monument de arhitectură. Ultima slujbă religioasă celebrată în acest lăcaș a avut loc cu o zi mai înainte.

Piatra de temelie a fost pusă cu ocazia zilei de nastere a imparatuluiziua de naștere a împăratului Francisc Iosif I).

Lucrările de construire, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost finalizate în 1904. Turlele, cupola și părțile boltite au fost construite din căpriori de fier la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri, celebrându-se cu acest prilej o slujbă specială. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți în primăvara anului 1904 cu pulbere din marmură de Carrarra și var vechi de Düsseldorf.

La 30 noiembrie/13 decembrie 1904, cele patru clopote (turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron) au fost sfințite și așezate în cele două turnuri. In perioada Primului Război Mondial armata Austro ungara a rechiziționat cele trei clopote din turnul vestic pentru a le transforma în tunuri. Pana in anul 1926 acestea nu au mai fost inlocuite.

Sfințirea catedralei a început cu o ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat la 12 mai 1906, la ora 16, la Casa națională a Asociațiunii situata vis a vis de catedrala.

Catedrala Mitropolitană din Sibiu a fost sfințită la 30 aprilie/13 mai 1906, în Duminica Samarinencii, de mitropolitul Ioan Mețianu, împreună cu episcopul sufragan al Aradului, Ioan Papp, și cu un mare sobor de preoți și diaconi. Printre oaspeții de seamă au fost comitele suprem și comes al sașilor Gustav Thalmann, primarul Josef Drotleff, istoricul Nicolae Iorga, superintendentul luteran Friedrich Teutsch, prim-preotul și parohul reformat von Gidofalvy, protopopul greco-catolic Nicolae Togan, precum și autoritățile locale din acea vreme. Credincioșii care au asistat la acest eveniment au fost foarte numeroși.

Acesta este istoricul Catedralei ortodoxe din Sibiu, construita dupa cum lesne ati putut observa, dupa ani de lupta grea impotriva vointei diriguitorilor vremilor acelea, reprodus dupa o selectare de informatii obtinute de pe internet.

Insa aceste eforturi mari si sustinute au meritat, constructia finala fiind o adevarat perla printre asezamintele ortodoxe din Romania. Inca din departare, aceasta epateaza prin dimensiunile sale care razbat printre brazii argintii care o mascheaza partial in partea de jos. Curtea destul de generoasa, frumos si atent ingrijita, mai are construit un magazin de obiecte de cult intr-un colt al sau catre strada de unde se pot achizitiona lucruri foarte frumoase.

Dupa ce veti urca treptele catedralei, si veti trece prin pridvorul deschis, deschizand usa masiva din lemn, pasiti parca intr-o alta dimensiune. Ramai pur si simplu mut in fata maretiei sale, si te infiori de frumusetea parca ireala care ti se desfasoara in fata ochilor. Te simti marunt in fata imensei cupole de unde vegheaza Fiul lui Dumnezeu, si a sfintilor ilustrati pe peretii grandiosi, sub arcadele care ii impodobesc. Dupa ce te vei inchina si te vei ruga la icoana Sfantului Antonie cel Mare vei putea sa te reculegi si la iconostasul impresionant aflat in zona altarului. Catapeteasma nu iese din nota de splendoare a intregii biserici, fiind executata ireprosabil, pastrandu-si stralucirea neintinata de trecerea anilor.

Cand te vei obisnui cu aceasta minune arhitecturala, vei realiza ca la intrare pe partea dreapta exista o rampa pe care daca o urci vei putea atinge racla cu ramasitele episcopului Andrei Saguna, apoi, coborand te vei putea inchina la icoana Sfintei Treimi. Pe partea cealalta se afla o icoana mare reprezentand Maica Domnului cu Pruncul.

Revenind la interiorul catedralei veti putea observa si candelabrul impresionant executat la Viena si aurit cu maiestrie care a costa foarte multi bani (26.000 de florini) la acea vreme.

Am plecat cu sufletul impacat si plin de bucurie ca am putut vizita aceasta nestemata printre asezamintele ortodoxe ale Romaniei si nu numai. Cred ca toti credinciosii ortodocsi romani ar trebui macar o data, daca ajung in acest frumos oras care e Sibiul sa viziteze acest edificiu. Satisfactia va fi mare, si bucuria pe masura.

Calatorii placute, drumuri bune si Doamne Ajuta!

---

VIZUALIZĂRI: 614 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI