Trasee auto prin Apuseni (3)

TIPĂREȘTE

Propunere de traseu (3)

Acest traseu te va purta în jurul Beiuşului, aşa că ar fi bine sa-ţi iei o noapte de cazare în zonă, ca sa nu pierzi timpul. Hai să nu mai lungim vorba şi să purcedem. Ce-ar fi de văzut în zonă?

- Muzeul Ţării Beiușului (muzeul municipal Beiuș)

(piaţa Samuil Vulcan 1/ str. Ioan Ciordaș 5 ...-editat WM)

Clădirea, monument istoric, fostă casă a memorandistului Vasile Ignat şi a martirului Ioan Ciordaş (avocat, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania, delegat la Marea Adunarea Naţională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, membru în Marele Sfat Naţional), a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil eclectic, cu dominantă barocă. Muzeul funcţionează în actualul sediu din 1965, iniţial cu o colecţie amestecată. Din 1985 muzeul este organizat ca muzeu de istorie şi etnografie reprezentativ pentru zona Beiuş – Vaşcău (bazinul superior al Crişului Negru). În prezent are o secţie de etnografie cu tematică de bază meşteşugurile populare, secţie de istorie, două săli de expoziţii temporare. Dominanta colecţiei este etnografia şi arta populară (aproximativ 3.000 de piese). Toate obiectele provin din zonă, fiind reprezentative pentru categoriile: port, ţesături de interior, obiecte de uz casnic, unelte, mobilier, ceramică, icoane, atelier de lemnărit din Budureasa. Cea mai veche piesă de etnografie datată este o grindă de casă din 1741. Colecţia de istorie şi arheologie cuprinde: piese din neolitic, epoca bronzului, civilizaţie dacică, ev mediu şi istorie modernă.

Prog. de vizitare: marţi – vineri= 8:00 - 16:00; sâmbătă – duminică= 9:00 - 14:00;

luni: închis

Din Beiuş o apuci pe DJ 764, spre Delani-Petreasa-Remetea-Josani-Căbeşti-Roşia (cam 18 km. de la ieşirea din Beius şi pâna în mijlocul comunei Roşia). Aici, pe dreapta, dai de primărie şi de un indicator micuţ spre Peştera cu Cristale din mina Farcu (înca vreo 5 km de serpentine, proaspăt asfaltate). Atenţie! Drumul are laţimea a exact două autoturisme, n-o face pe Schumacher, drumul e circulat, inclusiv de autocare. Este o parcare suficient de încăpătoare deasupra peşterii.

Din parcare se vede o clădire mică (este în pantă), de unde cumperi bilete pentru intrare şi suveniruri. Se intră în grupuri de minim 5, max. 20 pers., cu ghid, pentru că peştera este micuţă, dar deosebită (părere personală). Peştera este electrificată, singurul lucru care te-ar putea împiedica s-o vizitezi ar fi o pană de curent. Aşa că pune mâna pe telefon şi sună înainte, ca să n-ai surprize. În interior sunt cam 10 gr. C, nu e ceva exagerat, eu am intrat în pantaloni scurţi, tricou şi bluză de trening. Dacă ai prin casa o lanternă mai puternică, e bine s-o iei; daca nu, găseşti pe net lămpi frontale cu led (din cele cu elastic, de se pun pe frunte), între 30 si 80 lei. Totul este să cauţi una care să bata între 100 si 200 m şi să aibă peste 100 lumeni. Se intră cam la juma de oră.

Platoul carstic Dealul Farcu, cu o altitudine de 375 m, este locul unde, în anul 1987, în urma avansării frontului de lucru al galeriei miniere, a fost descoperită peștera cu cristale Farcu. Peștera este dezvoltată pe 251 m și o denivelare de 16m. În urma lucrărilor de amenajare din 2012 peștera a devenit vizitabilă.

După 200 m de galerii miniere ajungem în lumea cristalelor, în cantitate și forme incredibile. Turul și partea amenajată se termină într-un balcon, de unde se poate admira rezervația cu “libelula”, devenită celebră deja. [...] -editat WM

Dupa ce ai “lichidat” Peştera cu Cristale, urci în maşină şi o iei înapoi spre Beiuş, doar că-i spui prietenului Waze să te ducă la Meziad (în mijlocul comunei Remetea, chiar după Căminul Cultural, faci stânga, spre Meziad, pe DJ 764C, de unde, după vreo 12 km, ajungi la Peştera Meziad). De la ieşirea din Meziad mai ai cam 3 km (spune un indicator) de drum neasfaltat, dar bun, până la peşteră. Eu n-am ajuns, era pană de current, mobilul sa traiasca… Părere personală: când ai dubii legate de drum, opreşte şi întreabă localnicii, sunt amabili şi primeşti informaţii exacte.

Peștera Meziad (m-ţii Pădurea Craiului) a fost multă vreme considerată cea mai lunga peştera din Romania, cu ai săi 4.750 m (până când s-a descoperit că peştera Vântului are 47 km!). A fost una dintre primele peşteri amenajate de la noi, fiind declarată monument al naturii şi rezervaţie speologică. Se află la o altitudine de 297 m, iar intrarea se face printr-un portal înalt de 16 m. Peştera e foarte spectaculoasă – coridoarele, galeriile, formaţiunile de calcar, draperiile, stalagmitele şi stalactitele îţi vor încanta spiritul de călător, un alt element menit să-ţi capteze atenţia fiind coloniile de lilieci din Sala Liliecilor.

Peştera Meziad se vizitează după un orar prestabilit, intrarile făcându-se cu ghid, din oră în oră, începând cu ora 10:00 şi terminând cu 17:00 (1 iunie – 30 sept) /16:00 (1 martie – 31 mai). În restul perioadei, peştera se vizitează doar cu programare prealabilă. Turul durează cca. 45 minute, iar temperatura din peştera este de cca. 10-12 gr. C. Biletul de intrare costa 20 lei/adult şi 15 lei/copil 5-14 ani (copiii sub 5 ani intră gratis). Grupurile organizate (min. 20 pers) beneficiaza de reduceri (preturi la jumatate). Nu se plateşte taxa foto în scopuri turistice. La intrarea în peştera este amenajata o simpatică tiroliană (10 lei tura).

pestera-meziad.ro

Cand ai gătat şi cu astă peşteră, urci iar la volan şi o iei spre Beiuş. Tinta este com. Chişcău (cam 21 km de la ieşirea din Beius, spre Ştei, da’ n-ajungi aici). Ieşi din Beiuş şi, când ajungi la Sudrigiu, faci stânga (DJ 763), spre Pietroasa-Peştera Urşilor (este indicator în şosea, cam 14 km.) ). Înainte de a ajunge la Pietroasa, tre’ să faci dreapta undeva (la 6 km din DN 76, ai indicator de peşteră). Treci de Stânceşti-Brădet şi ajungi în Chişcău. Ieşi din Chişcău şi dai de o pensiune pe dreapta (“Laura”), unde or să te aştepte o tipă şi un tip în stradă, cu veste reflectorizante pe ei, arătându-ţi să intri în stânga, pe un loc viran (parcare neamenajată). Dacă intri aici, dai 5 lei (fără chitanţă); dacă vrei să nu le dai, faci dreapta după pensiune şi dai de o parcare micuţă, asfaltată, legală şi… gratuită. Marginile parcării sunt înţesate de tarabe cu suveniruri, plăcinte şi ţuică de mere. Urci câteva zeci de scări (îţi spun tarabagii pe unde, că sunt cam ascunse scările) şi ajungi în sala de aşteptare a peşterii (e un băruleţ cu terasă, de fapt, de unde iei şi bilete, 20 lei/pers.). Se intră cu ghid cam la 40-45 min. Peştera este electrificată, dar, dacă ai o lantern bună, nu-i rău. Nu se plăteşte taxă pentru poze.

Comparativ cu celelalte peşteri, e de departe cea mai bine pusă la punct, din punct de vedere al amenajării traseului. Jos pălăria pentru cine a gândit modul de vizitare, ca şi pentru cine a realizat sistemul de iluminare şi “trotuarele” metalice, pentru vizitare.

În urma cu peste 17.000 de ani, în acest loc îşi găseau adăpost animalele din zonă, în special urşii (din specia ursus spelaeus – ursul de cavernă, între timp dispărut). O stâncă s-a prăvălit la un moment dat peste gura peşterii, în urma unui cutremur, blocând în interior circa 140 de urşi, care şi-au găsit astfel sfârşitul şi care au dat, astfel, numele acestui obiectiv turistic. Peştera a fost descoperită însă foarte târziu, în 1975, de către un grup de mineri care lucrau la exploatarea calcarului din cariera Chişcău. Cinci ani mai târziu, peştera a intrat în circuitul turistic. Are o lungime de 1,5 km şi trei galerii destinate vizitării (Sala Lumânărilor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor), plus una rezervată cercetărilor ştiinţifice. Multe dintre formaţiuni au forme bizare, fiind botezate în consecinţă, după imaginaţia oamenilor: Racheta, Lebăda, Căsuţa piticilor, Pagodele, etc. Temperatura în peştera e de circa 8-10 gr. C.

Prog. de vizitare: Luni= închis; Marţi-Duminică= 09:00-17:00

Coordonate GPS: 46.556610,22.569993 (46°33'23.8"N 22°34'12.0"E). [...]-editat WM

Când pleci de la peşteră, chiar la intrarea în Chişcău, pe dreapta (ai să vezi chiar şi un bener pe şosea), opreşte-te puţin la Muzeul Horia şi Aurel Flutur. Merită, crede-mă!

A fost inaugurat in anul 2005 de catre Aurel Flutur, fost şofer de taxi (decedat acum câţiva ani) dar, mai ales, un pasionat colecţionar a tot ceea ce înseamnă obiecte vechi. Aurel Flutur, împreună cu soţia sa şi, apoi, cu fiul Horia, a adunat vreme de 40 de ani peste 2.500 de obiecte pe care le-a expus apoi în curtea casei sale din comuna Chişcau. Veşminte populare, ceramica tradiţională, o sală de clasă, tot felul de instalaţii, maşini, un spectaculos locomobil (fabricat în 1907, în Ungaria, şi folosit în filmul Pădureanca), o căruţă de pompieri, o interesantă bicicletă nemţească, maşini de scris, telefoane, aparate de radio…, plus multe multe altele, un univers incredibil, pe alocuri haotic, dar cu siguranţă extrem de fascinant.

Nu se percepe niciun leu pentru vizitare, dar bunul simţ nu te poate lăsa să nu cumperi ceva de la cele două bunicuţe care te întâmpină la intrare, vânzând, una suveniruri, cealaltă, mărgele montate în fel şi chip. Sau, pur şi simplu, le dai nişte bani, fără a cumpăra nimic.

De aici… o “tai” spre locul de popas.

In seria a IVa iti propun sa mergem pe TransUrsoaia.

P. S. – mă repet (e ultima dată, ca să nu enervez), un GPS upgradat la zi sau, mai simplu, faimosul Waze te duce liniştit la toate locaţiile enumerate de mine. Mă refer la localităţi, deşi ştie şi unele obiective turistice din afara localităţilor (dacă nu mă înşel, ne-a dus la cascada “Vălul Miresii”, printre altele).

---

VIZUALIZĂRI: 7629 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI