Da, Da, Da!

TIPĂREȘTE

Iată că a venit timpul să mai bifez o destinație nemaipomenită pe lista obiectivelor care merită văzute în țara noastră de poveste. Cetatea Carolina de la Albă Iulia. Deși vizitasem cetatea în urmă cu 9 ani, ceea ce am văzut acum a fost peste orice așteptări. O investiție de peste 74.000.000 lei (parțial cu bani europeni) pe parcursul a doi ani (2009-2011) a făcut din Cetatea Albă un loc minunat. În sfârșit, bani cheltuiți cu folos.

Ne-am plimbat și noi alături de vălul de turiști (români și străini, ceea ce nu poate decât să mă bucure) pe aleile pietruite ale cetății și ne-am bucurat de frumusețe la tot pasul. Clădirile restaurate, cu detalii de o finețe și o măiestrie care îți tăie răsuflarea, împodobite de flori și verdeață, întregesc peisajul mărginit de zidurile impresionante ale cetății. Spațiile unde se vînd suveniruri au formă unor care rustice. Terasele sunt mobilate cu meșe și scaune din lemn sau fier forjat iar ospătarii poartă ținute de epocă. Toate spațiile din interiorul zidurilor sunt bine întreținute, gazonul tuns regulamentar, pubele la tot pasul, totul strălucește de curățenie.

Aranjamentele florale, de la ghivecele care împodobesc clădirile și podurile, până la straturile de flori dintre trepte îți iau efectiv ochii cu frumusețea lor. Totul denotă simplitate și bun gust la superlativ.

Au fost câteva locuri emoționante în care doar am păstrat tăcerea și am zis o rugăciune în gând. Celulă lui Horea, reconstituirea locului martitriului lui Horea, Cloșca și Crișan și Muzeul Unirii. Cel mai mult m-au impresionat Documentele Unirii, niște volume groase scrise de mână, presărate cu numele celor care și-au strigăt voința de a fi un singur popor într-o singură țara. Aproape că îmi vine să îi strâng de gât pe cei care vând țara asta bucată cu bucată și o înstrăinează. Ar trebui să vadă și ei ce simțeau românii adevărați!

Dincolo de semnificația istorică a locului și de liniștea pe care o imprima acestui loc catedralele există și acele elemente care fac plăcere oricui, mic sau mare, și înviorează locul. Există spații de unde se pot închiria un fel de biciclete, astfel încât vizitarea cetății devine și un mod de a face mișcare fizică. Cei care ne depășeau cu astfel de vehicule chiuiau și păreau că se distrează copios.

Sunt de remarcat și acele statui din bronz care își fac apariția în cele mai neașteptate locuri (pe care le-am văzut și în străinătate) și care pun imaginația vizitatorilor la treabă. Inspiră tot felul de posturi haioase și e chiar distractive să intri în acest joc.

Mi-a plăcut și expoziția de reptile, care face deliciul copiilor în primul rând. Pe lângă șerpișorii mici dar veninoși, vipere cu coarne și cornițe, cu clopoței sau fără, varani, crocodil, etc am văzut și un piton imens. Domnii responsabili cu expoziția s-au oferit să ne răspundă la întrebări și astfel am aflat că pitonul mănâncă o data pe luna, 20 kg de pulpe. Ei?

Mai sunt și cei care „pazesc” cetatea și care își fac rondul pe aleile cetății. Sunt foarte amabili și dispuși să se pozeze cu doritorii, bineînțeles nu am ratat momentul.

În concluzie, am avut o zi minunată la Albă Iulia. Mergeți acolo pentru că într-adevăr merită. Iar costul biletului, pentru cei care vor să între în incintă este de 5 lei pt copii și 10 pt adulți. Mai mult decât accesibil.

---

VIZUALIZĂRI: 1455 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI