Curtea de Arges - istorie si... magnolii

TIPĂREȘTE

Curtea de Arges este unul dintre cele mai frumoase orasele din Muntenia. Aflat intre dealuri si nu prea departe zarindu-se si latura sudica a Muntilor Fagarasi, la o altitudine care permite localitatii sa aiba o clima placuta atat vara cat si iarna, micul orasel te ademeneste cu vechea lui istorie, cu bisericile si manstirile pline de legende, cu micile casute si vile cochete, cu multa liniste dar mai ales cu frumusetea magnolilor in mijlocul primaverii.

Cred ca nu a existat an in care sa nu-mi doresc ca primavara sa merg fie si pentru o zi in acest mic orasel... Apropierea de Bucuresti, drumul relativ scurt facut in buna parte pe autostrada spre Pitesti face ca si o iesire de o zi sa-ti aduca acea relaxare de care avem nevoie…. Si iata ca am hotarat in anul trecut, de sfantul Nicolae sa mergem sa vizitam orasul si minunatele sale biserici participand si la slujba de sarbatoare de la biserica aflata in incinta Curtii Domnesti…Aflata in centrul localitatii Curtea Domneasca dateaza din secolul XIII fiind inconjurata de vechi ziduri de piatră. In interior se zaresc inca zidurile unor vechi construcţii. Complexul muzeal permite cunoasterea unor elemente legate de istoria acestui loc si binenteles a vechiului voievodat al Munteniei.

Cu noaptea in cap am plecat dis de dimineata spre Curtea de Arges beneficind si de o zi insorita pentru un inceput de iarna…Odata ajunsi am intrat in vechea Biserica domneasca “Sf. Nicolae” si alaturi de destul de multi credinciosi am participat la slujba ocazionata sarbatorii Sfantului purtand numele hramului bisericii... …Biserica domneasca aflata mult timp in nebagare de seama este un loc reprezentativ pentru istoria Tarii Romanesti. Biserica este ctitorita de Basarab I fiind terminata pe la mijlocul sec. 14. Desi nu mai sunt prea vizibile in totalitate picturile interioare din care o parte au fost restaurate, sunt printre cele mai vechi din tara fapt care le sporeste valoarea istorica si artistica…Arhitectura bisericii este in stilul cunoscut locului cel bizantin Biserica adaposteste mormantul lui Vlaicu Voda. Odata iesiti din complexul muzeal am luat-o pe stradutele micute si linistite spre Manastirea Curtea de Arges…una dintre cele mai cunoscute manastiri ale Tarii Romanesti, celebra nu numai prin istoria sa dar si prin legenda Mesterului Manole. Renovata relativ recent, manastirea este asaltata de turisti veniti din toata tara si nu numai…

Aspectul comercial al acestei oportunitatii e vizibil inca de la intrare…Multi negustori catre vand o gramada de produse de la cele alimentare, fructe, miere, branzeturi, covrigi, turta dulce la produse populare din lemn sau diverse podoabe, accesorii si produse bisericesti …Nu as putea spune ca mi-a placut acest adevarat comert ambulant din fata manastirii…as fi preferat mai multa liniste si respect pentru acest minunat loc…In plus la intrare trebuie sa platesti, nu ne-a deranjat acest lucuru, am platit intrarea si la alte manastiri, daca am stii ca banii sunt utilizati cum trebuie…

Curtea manstirii este foarte frumoasa mai ales primavara cand magnoliile celebre in oras sunt inflorite…Biserica a fost ctitorita de Neagoe Basarab in stil brancovenesc…Hramul manasirii este “Adormirea Maicii Domnului”. Interiorul manastirii se remarca prin picturile murale si prin cele 12 coloane simbolizand pe cei 12 apostoli. In manastire se afla moastele Sfantei Filofteia. In biserica episcopala se remarca mormintele regilor Romaniei Carol I si Ferdinand si reginelor Elisabeta si Maria. Curtea manastirii este deosebit de frumoasa cu multi arbori si copaci ornamentali, un frumos loc de odihna si piosenie Langa manastire si in oras sunt multe pensiuni care ofera cazare. Dupa iesirea din manastire traversand soseaua puteti vizita Fantana Mesterului Manole.

Daca doresti o intalnire cu muntele se pate continua drumul spre Barajul Vidraru un loc magnific, impunator si racoros vara…. Daca totusi nu ati ajuns in acest orasel plin de istorie, incercati sa-l vizitati macar pentru cateva ore si nu veti regreta….

---

VIZUALIZĂRI: 2558 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI