Manăstirea Sfânta Treime din Drăgăneşti Vlaşca

TIPĂREȘTE

Desi în apropiere de Bucureşti, nu am fost niciodată la Drăgăneşti Vlasca, sinceră să fiu cred că nici nu ştiam de ea. Îmi rămăsese din cursul primar făcut acum 80 de ani sintagma ˝Vlaşca şi Teleorman˝. Expresia ˝... başca Vlaşca şi Teleorman˝era destul de folosită şi însemna foloase necuvenite în funcţii publice. În prezent această expresie practic nu se mai utilizează

 Vlasca fusese un judeţ înfiinţat la împărţirea administrativă făcută de Al. Ion Cuza. A existat între anii 1858-1968, avea 200000 locuitori şi capitala era la Giurgiu. După 1968 a fost înglobat în jud. Teleorman.  

Drăgăneşti Vlaşca

Am vizitat aşezarea abia în octombrie anul trecut cu ocazia unei excursii de o zi. La fel ca şi mine mulţi  alţii, nu au auzit de această localitate care are două lăcaşuri importante: bisericaPantocrator   vezi impresii o mănăstire unicat în România construită de doi tineri absolvenţi de Teologie în stil grecesc, în care se găseşte moaştele Sfintei Maria Magdalena şi mănăstirea Sf. Treime, încărcată de semnificaţii istorice şi despre care am să scriu în acest review.

Comuna Drăgăneşti Vlasca este situată la 62 km de Bucureşti la intersecţia E70 Bucureşti- Alexandria cu DJ503 Giurgiu -Videle trecând prin Bragadiru- Mihăileşi-Ghimpaţi. Face parte din jud. Teleorman şi are o populaţie de 3800 locuitori (recesământul din 2021) în scădere faţă de 2011 când avea 4300 locuitori  dintrte care  mulţi au emigrat. Începuturile localităţii datează din antichitate, pe teritoriul ei găsindu-se tetradrahme macedonene din timpul lui Filip al II-lea.

 Este atestată din sec. XVII din timpul domniei lui Ctin Mavrocordat în 1633 cu prilejul unei tranzacţii de pământ. Denumirea de Drăgăneşti provine cel mai probabil de la dragon (cavalerist) iar cea de Vlaşca este consacrată ca “țara românilor” (vlahi). Din cele şase sate care o compuneau au rămas doar trei, restul fiind decimate de epidemiile din secolele trecute sau au fost comasate. Din 1968 face parte din judeţul Teleorman.

Mănăstirea Drăgăneşti Vlasca (44°6'38"N; 25°35'29"E)

Se află la 2 km de centrul comunei. Este amplasată  în locaţia fostului IAS Drăgăneşti Vlaşca  la marginea unei încântătoare păduri de stejari seculari numită ˝Tufanii lui Grozea” . În acestă pădurea a fost îngropat haiducul Nicolae Grozea de sătenii satului Drăgănești în 1834, când a fost prins de poteră, la doi tufani, de unde vine și denumirea. Nu are legătură cu biserica de la Drăgănescu de lângă Mihăileşti, pictată de Arsenie Boca vezi impresii  pe care am vizitat-o în sept. 2023

Mânăstirea Drăgăneşti Vlaşca a fost sfinţită în 1998 în clădirea unui conac care a apartinut  în perioada interbelica mosierului Anghel Capra (inrudit cu familia filosofului Constantin Noica). Familia Capră a ctitorit în trecut mai multe locaşuri de cult din Călimăneşti, Alexandria, Mavrodin. Conacul a fost confiscat de regimul comunist și transformat în sediu pentru diferite unități de stat: I. A. S, şcoală de tractoriști, etc. A trecut apoi în proprietatea Ministerului Educației pentru a fi transformat în Atelier de practică pentru elevii Liceului Agricol.

Preasfinţitul părinte Galaction, episcop al Alexandriei şi Teleormanului  încă din anul 1996, a obţinut  în 1998 de la moştenitorii familiei Capră cărora li se retrocedase conacul, dreptul de a construi o mănăstire pe care a numit-o Sfânta Treime. Cum trecuseră  45 de ani în care nu  s-au mai făcut investiţii în conac, s-au făcut  consolidări şi amenajări, s-au construit chilii, bucătărie  si un paraclis cu hramul ˝ Sfinții mucenici Ciprian și Iustina” , pentru oficierea slujbelor până la terminarea bisericii noi aflată în stadiu de finisare.  În iunie 1999 s-a sfințit locul pentru biserica cea mare a mănăstirii, care va avea hramul Sfânta Treime de către Preasfințitul Părinte Galaction, în prezența președintelui României, Emil Constantinescu, a ministrului Nicolae Noica şi a unui număr mare de credincioși din zonă. Din cauza lipsei de fonduri piatra de temelie a bisericii „Sfânta Treime” s-a pus mai târziu, la 8 noiembrie 2008

 Paraclisul situat în vechiul conac şi în care se ţin slujbele este pictat de pictorul Ion Chiriac care a pictat și biserici de la muntele Athos  şi care aici a realizat o perfectă îmbinare între între pictura bizantină și pictura românească din secolele XVII- XVIII. Catapeteasma are trei registre cu icoane în miniatură. Ușile împărătești sunt sculptate în lemn de tei, în stil baroc de sculptorul Marian Țane.

Mănăstirea Sfânta Treime din Drăgăneşi Vlaşca are în paraclis cea mai mare colecţie de părticele din sfinte moaşte: Sfântului Teodosie cel Mare, ale sfintei Mare Mucenițe Ecaterina, Sfinților proroci uciși de Irod, Sfinților Părinți din Sinai și Rait, Sfinților Părinți uciși de perși în mănăstirea Sfântul Sava, Sfinților părinți uciși de perși în mănăstirea Sfântul Gheorghe hozevitul.

În mănăstire vieţuiesc 6 măicuţe care trăiesc viaţa de obşte, stareţă fiind Mitrodora Gligor. Sărbătorirea Sfintei Treimi nu are dată fixă, ci este prăznuită a  doua zi după Dumineca Rusaliilor.  la care participă anual, episcopul Teleormanului şi Alexandriei, Galaction

 Drăgăneşti- Vlaşca, este o localitate micuţă pe harta României dar atât de importantă prin Mănăstirea Pantocrator, (repet, unicat în ţară) şi această mănăstire a Sfintei Treimi, loc de rugăciune într-un fost conac boieresc, deţinătoare a unor picturi deosebite si a unui număr impresionant de moaste.  

Bucureşteni şi nu numai, -   aceste două mănăstiri sunt atât  de aproape- se apropie sărbătorile pascale şi pe 23 iunie Rusaliile, făceţi-vă timp să le vizitaţi şi veţi întâlni adevărate oaze de linişte  sufletească şi reculegere.

WEB, te rog înserează: https://www.youtube.com/watch?v=lqd8SN59Zjc

Sărbători fericite!

---

VIZUALIZĂRI: 178 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI