Plajele din vestul Naxosului

TIPĂREȘTE

Într-un review anterior menționam că în majoritatea Insulelor Ciclade plaje nisipoase întinse nu se găsesc pe toate țărmurile, stâncile părând de multe ori a fi fost aruncate direct în mare de o mână nepăsătoare la doleanțele turiștilor... 😞

Paros e o excepție: amatorii de trândăvit la soare și de băi în Marea Egee pot alege oricare mal fără riscul de a da greș vezi impresii.

Naxos, în schimb, confirmă regula: cele mai grozave plaje se concentrează pe țărmul vestic, zona cea mai dezvoltată din punct de vedere turistic. Ceea ce, dacă stai să te gândești, nici nu e foarte rău, din moment ce capitala și totodată portul principal al insulei, Chora, se află tot în vest. De aici este ușor de ajuns, inclusiv cu autobuzul până la un punct, în stațiuni și pe plaje.

Înaintând din Naxos Town spre sud, pe țărm se înșiră, una după alta, plaje lungi cu nisip auriu fin și intrare lină în apa cristalină, condiții perfecte pentru familiile cu copii mici. Nu înseamnă că iubitorii sporturilor nautice se vor plictisi: există și centre de diving sau locuri unde se poate practica windsurfing, stand up paddle, jet-skiing și alte drăcii... 😈

Unele plaje s-au extins de-a lungul timpului, transformându-se în adevărate stațiuni, cu toate facilitățile necesare: hoteluri și vile cu camere de închiriat, taverne, cafenele, magazine, centre de închiriere de autovehicule, ATV-uri, biciclete. Dar peste tot s-a reușit păstrarea arhitecturii tipic cicladice și a unei atmosfere relaxante și plăcute care nu distonează cu dotările moderne. Alte plaje au rămas mai degrabă la stadiul de fâșii de nisip vizavi de care au răsărit ici-colo resorturi cu piscine.

Cea mai apropiată plajă de Naxos Town este Agios Georgios. Nu am văzut-o decât din autobuz, în timp ce traversam satul cu același nume, dar și așa mi-am dat seama cât de întinsă este. Am citit că are nisip fin și este organizată cu șezlonguri, umbrele și beach baruri și am văzut că în partea sa sudică funcționează o școală de windsurfing. I-am și zărit la un moment dat pe câțiva curajoși care se încumetaseră să zboare peste mare.

Dar hai să vă povestesc despre plaja pe care am cunoscut-o cel mai bine, fiind cazați în stațiunea pe care o deservește.

Agios Prokopios se află la numai 5 km sud de Naxos Town și pentru noi a reprezentat o alegere excelentă. Plaja sa, premiată cu Blue Flag și cotată drept una dintre cele mai frumoase din Grecia, se întinde pe 1,5 km într-un golf larg. Într-un capăt al său, cel nordic, pe delușorul adiacent se înalță o capelă albă ca laptele, cu cupola - cum altfel? - albastră. În celălalt capăt, cel sudic, dinspre Agia Anna, câteva stânci îi îmbie pe cățărători, deși de o priveliște la fel de cuprinzătoare te poți bucura și stând comod la o masă pe terasa de pe promontoriu, sorbind tacticos un frappé sau o bere... 😁🍺☕

Nisipul este cam grunjos, dar nu în chip deranjant, și partea bună e că apa, în nuanțele cele mai minunate de bleu-turcoaz, se adâncește treptat și pe fundul ei nu te izbești cu picioarele de pietre sau, Doamne ferește! bolovani.

În zona sudică plaja este îngustă, doar două rânduri de șezlonguri și umbrele încap, restul fiind lăsat la liber, lucru de care am profitat. Nu de alta, dar prețul pentru aceste dotări era 20 euro în buza mării și 15 euro dacă optai să stai mai departe de apă.

În partea opusă, plaja se lărgește până la a cuprinde 7-8 rânduri de șezlonguri, printre care se intercalează și niște copaci și tufișuri. Aici, în zona fițoasă, cum ar veni, nisipul este mai fin iar tavernele, gelateriile și cafenelele situate de cealaltă parte a străzii, mai scumpe. Bineînțeles, nu lipsesc salvamarii sau coșurile de gunoi.

Pe plajă este și Blue Fin Diving, un centru de scufundări, și ne-am amuzat copios la vederea scufundătorilor începători, care abia dacă reușeau să pășească pe nisip echipați complet, inclusiv cu labe în picioare. 😁

Apropo de localuri: sunt multe, așa cum era de așteptat, atât pe faleză, cât și pe drumul (asfaltat) care se desprinde din șoseaua principală pentru a intra în stațiune. Acolo, pe acest drum, se află și unicul supermarket din Agios Prokopios, ceea ce ne-a cam iritat, fiindcă era destul de departe de vila noastră. Sunt, în schimb, mai multe mini-marketuri de unde te poți aproviziona cu lichide, ronțăieli și alte nimicuri, ca și cu nelipsitele articole de plajă. Adaug și oferta de brutării/patiserii, gelaterii, bănci, ATM-uri, centre de închiriat vehicule pe două sau patru roți.

Terenurile virane dintre clădiri au fost amenajate ca parcări gratuite, un lucru bun, având în vedere lățimea mică a străzii care desparte plaja de vile și hoteluri, unde, teoretic cel puțin, nu ai avea cum să-ți oprești vehiculul. Deși, așa cum știți, grecii nu prea țin cont de astfel de fleacuri și-și lasă motoretele pe unde apucă... 🏍

Strada continuă să înainteze de-a lungul țărmului, îngustându-se și mai tare în următoarea stațiune, Agia Anna, practic lipită de Agios Prokopios. Se află la 9 km de Chora și plaja sa, lungă dar îngustă, cu strat gros de nisip foarte fin, a fost și ea premiată cu Blue Flag. E un loc foarte potrivit pentru familiile cu copii mici.

Deși adevărul este că și nouă ne-a plăcut mult Agia Anna, atât fiindcă intrarea în marea în nuanțe superbe era mai lină decât la Agios Prokopios, cât și pentru că am găsit un beach bar care închiria două șezlonguri cu saltele și o umbrelă - nu în rândul întâi - cu numai 10 euro. Drept care ne-am permis să comandăm o bere mare Alpha la draft și un frappé, pentru care am plătit 9 euro, și am primit on the house un mic bol cu ronțăieli.

În condițiile astea, să tot lenevești la soare❣

Dar nu ne-am mulțumit cu atât, ci am și explorat un pic. Ocazie cu care am constatat că după câteva sute de metri plaja se întrerupe, casele fiind plantate direct pe țărm. Și ce case! O frumusețe! ❤️ Cicladice 100%. Și cu taverne pescărești tare drăgălașe, pline de flori și vase și tot felul de decorațiuni plăcute ochiului.

Plaja se reia după această porțiune, și în capătul sudic al satului este un mic port de unde pleacă ambarcațiuni în croaziere de o zi spre insula Koufonissia, cu oprire la Piso Livadi în Paros, la doi pași de cazarea noastră anterioară. Piso Livadi se și vede perfect din acest punct din Naxos, de care îl despart probabil mai puțin de 4 km. M-am zgâriat pe ochi: poate că dacă aș fi știut, am fi luat direct vaporașul din Piso Livadi spre Agia Anna, fără a mai ocoli prin capitalele celor două insule, și am fi economisit timp și bani.

Într-o zi am mers și mai departe, de data asta cu autobuzul 1 sau 10, nu mai rețin care. Pentru că strada de pe țărm dispare la un moment dat, așa cum vă spuneam, din cauza caselor proptite direct pe mal în Agia Anna, autobuzul cotește la stânga și traversează stațiunea prin spate, acolo unde se înșiră cele mai multe hoteluri și vile. Iar la ieșirea din sat, asfaltul se termină, fiind înlocuit de un drum de pământ.

Nu-i bai, se vede că n-a plouat de ceva vreme, așa că înaintăm fără grijă. În dreapta se întinde plaja Maragkas/Maragas, umbrită de copaci și cu nisip foarte fin. Din loc în loc sunt zone amenajate iar de cealaltă parte a drumului se întrevăd vile și mici hoteluri. Citesc că la Maragkas se găsește unul dintre campingurile de pe insulă și pe unele porțiuni este permis nudismul.

Aviz amatorilor! 😜

Traseul autobuzului se încheie la Plaka, în dreptul Hotelului Plaza Beach, ai cărui oaspeți stau la soare pe șezlongurile din grădină sau întinși sub umbrelele din stuf. Dacă nu înoată în piscină.

Să vii la mare ca să înoți în piscină?!! 🤔Mă rog, fiecare cu plăcerile lui...

Noi pornim glonț spre plajă, care mă surprinde cu dunele de nisip și cu întinderea imensă - peste 4 km. Nimerim într-o zonă neorganizată și ne întindem prosoapele aduse de acasă, din București, apoi țuști! în apa de o limpezime formidabilă.  

E o liniște ca de sfârșit de lume, deși ne aflăm pe o Insulă Cicladică turistică. În stânga și în dreapta noastră, dar la distanță, sunt șezlonguri și umbrele, dar uneori parcă e mai plăcut să nu se audă nimic în jur decât valurile...

Un muntișor, probabil nu mai înalt de câteva sute de metri, se zărește sclipind în soarele dimineții, iar pe pantele sale vedem casele albe ale unui alt sat: Orkos. Îmi dau seama că plajele de acolo sunt mai mici, fiind așezate în golfulețe, dar sunt convinsă că priveliștile compensează cu vârf și îndesat dimensiunile modeste ale întinderilor de nisip.

Și mai departe în sud, la aproape 20 km de Chora, se află Mikri Vigla, alt loc la care, nefiind motorizați, nu am putut ajunge. Despre plaja sa am citit că e preferată de wind- și kite-surferi, care au la dispoziție două centre de instruire și închiriere de echipament sportiv.

Și ca să termin odată pentru totdeauna! 😁 cu plajele din vestul Naxosului, mă mărginesc doar să enumăr, fără a le fi văzut, pe următoarele: Kastraki, Glifada, Aliko și Pyrgaki, despre care puteți afla ceva informații din ultima poză atașată acestui review.

Sau poate preferați să vizionați acest filmuleț:

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 196 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI