În memoria unui mare patriot: Muzeul Ctin şi Ion Stere

TIPĂREȘTE

Ultimul obiectiv pe care l-am vizitat în excursia de o zi făcută în februarie  anul acesta a fost Muzeul Memorial Constantin şi Ion Stere din Bucov (Prahova). Auzisem vag de Ctin Stere prin liceu, ceva legat de Basarabia dar informaţia nu mi s-a fixat. Abia acum am avut ocazia să mă documentez asupra personalităţii lui cât şi a fiului sau  Ion Stere

Constantin Stere (1865-1936)

S-a născut în comuna Horodiştea în apropiere de Soroca în Gubernia Basarabia, Imperiul Rus. Tatăl său avea origini aromâne iar mama rusesti dar ambii erau convinşi că Basarabia aparţine României. Încă din copilărie şi adolescenţă si-a început activitatea revoluţionară îndreptată împotriva opresiunii regimului ţarist. A fost condamnat pentru activitatea revoluţionară narodnicistă (populară) la deportare şase ani în Siberia (1886-1892). După expirarea deportării a reuşit să vină în ţară unde, la Iaşi a urmat facultatea de drept după care a urmat o carieră de pedagog ajungând în 1913 rector al facultăţii de drept.  

În 1916 s-a stabilit la Ploieşti lângă prietenul său Dobrogeanu Gherea. Aici a cunoscut-o pe  Ana Ionescu-Rdovici văduvă, moştenitoarea conacului şi domeniului de la Bucov care i-a devenit soţie. Si-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893.  

A fondat in 1906 împreună cu Garabet Ibrăileanu revista ˝Viaţa românească˝ la care a scris timp de 40 de ani. Activitatea publicistică a fost paralelă cu cea politică. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. Așa cum prevăzuse C. Stere, ˝drumul spre Marea Unire a început la Chișinău cu Unirea Basarabiei, a ajuns la Cernăuți unde s-a proclamat Unirea Bucovinei, și s-a oprit la Alba Iulia, în memorabila zi de 1 decembrie 1918, când s-a votat Unirea Transilvaniei cu România. (autor: Ioan Scurtu) ˝ 

A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar în politică a fost foarte controversat. Biograful său prof Paul Cernat scria:˝ Vulcanicul Constantin Stere, om politic filogerman, ori poate mai corect spus/ scris antirus, coleric, aventurier, incomod pentru mulți – nu s-a adaptat nici la stânga liberalilor lui I. C. Brătianu, nici în solda socialiștilor marxiști,  nici în tagma național-țărăniștilor conduși de  Iuliu Maniu și Ion Mihalache  -, Stere, zic, rămâne printre cei mai de seamă creatori ai României întregite˝ si  deasemeni:˝ În ultimii ani de viață,  Constantin Stere și-a compus cu mari eforturi capodopera literară: cele opt volume din romanul-fluviu În preajma Revoluției (1932-1936), frescă de inspirație tolstoiană și una dintre cele mai impunătoare construcții ale romanului românesc dintotdeauna” .  Deasemeni Iuliu Maniu,  al cărui adversar  C. Stere devenise, spunea: “este un om incomod prin strivitoarea lui superioritate, prin prestigiul, prin trecutul, prin intransigența convingerilor sale˝

Ultimii şase ani din viaţă şi i-a petrecut în conacul de la Bucov  unde a scris cele opt volume din ˝În preajma revoluţiei˝. Al noulea volum, început, nu a mai apucat să fie tipărit, Ctin Stere decedând în 1936 la 71 de ani.  

Fondator al poporanismului, director de reviste, inițiator al mișcării cultural-naționale in Basarabia, om politic și romancier de prim-rang, Stere rămâne in conștiința tuturor ca un patriot adevărat, un luptător pentru dreptate și neam.

 În 2010 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.  

Ion Stere

Fiul lui Constantin Stere şi al Anei Radovici nu a fost o personalitate marcantă  dar întrucât soţia sa Suzana Stere Paleologu este cea care a donat conacul municipalităţii pentru a fi transformat în muzeu în 2010, a fost trecut în titulatura lui. S-a născut în 1918, a urmat cursurile facultăţii de Filozofie – Psihologie din Bucureşti. A luptat  ca voluntar în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei. A făcut parte din Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944.  După instaurarea regimului comunist a fugit din ţară trecând Dunărea înot. S-a stabilit în SUA şi a revenit de câteva ori în ţară după 1990 când a vizitat şi conacul şi parcul Bucov...

Vizita 

 Parcul Bucov

Ca să ajungem la Muzeul Memorial Constantin şi Ion Stere am străbătut aleea principală  lungă de peste 1 km a parcului din Bucov. Acest parc, aşezat la marginea estică a oraşului Ploieşti  pe malul stâng al Teleajănului este locul preferat de relaxare al localnicilor. La începutul sec. trecut era o moşie cu păduri, bălţi şi mori de apă care aparţinea familiei Ionescu Quintus. Moşia a fost primită ca zestre de Ana, descendentă a familiei Ionescu la căsătoria ei. Parcul are o suprafaţă de 100 ha  si este administrat de  municipiul Ploieşti în urma unui lung proces cu primăria comunei Bucov. Are bănci, locuri de joacă pentru copii, tonete cu dulciuri, un lac străjuit de sălcii pletoase şi bărci cu care poti face o plimbare şi o grădină zoologică cu o suprafaţă de 16 ha în care trăiesc 50 de specii de animale. Pe aleea principală sunt amplasate busturi ale unor mari personalităţi, scriitori, filozofi, politicieni care au marcat destinul României. Iniţial proiectul prevedea a fi expuse 14 busturi printre care: Liviu Rebreanu, George Tăpîrceanu, Calistrat Hohaș, Garabet Ibrăileanu, Octavian Gogea, Nicolae Iorga, Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Mihail Sadoveanu, Brătescu- Voineşti  şi bineînţeles Constantin G. Stere. Ulterior acestea au fost completate, astfel încât în 2023 s-au depus coroane de flori la 27 busturi pe Aleea Făuritorilor României.  

Muzeul Memorial Ctin şi Ion Stere (44.58.43 N; 26.03.30 E)

Se află în comuna Bucov, str Dacia nr 13. Se vizitează între orele 9-17 zilnic cu excepţia zilei de luni. Taxa de vizitare este 10 lei, cu reducere la 5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari. Mai multe amănunte pe: http://fundatia-cstere.ro/

Vila construită la începutul sec XX de familia Ionescu a fost renovată în 1927 de Ana, soţia lui C. Stere. Conacul aparţinând familiei Ionescu Quintus şi 50 de hectare de teren au fost donate Consiliului Judeţean Prahova de  nora scriitorului, Suzana Stere Palelologu, care şi-a exprimat dorinţa transformării acestui conac într-un muzeu memorial. În beneficiul culturii şi muzeografiei naţionale, Fundaţia "Constantin Stere", cu sprijinul Fundaţiei "Mihai Viteazul", a iniţiat un amplu program de restaurare şi reamenjarea a Parcului Memorial.

În 2003 s-a luat hotărârea să fie preluată casa Stere  din Bucov- Ploiesti de către Muzeul  Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova în vederea restaurării şi reamenajării. S -a prevazut deschiderea unui Muzeu Memorial dedicat marii personalităţi care a fost Ctin. Stere  care a trăit aici ultimii şase ani din viaţă. Muzeul a fost inaugurat pe 26 iunie 2010 și prezintă mărturii ale vieții și activității marelui patriot. A fost reconstituit cu grijă universul spiritual şi familial în care au trăit Ana, soţia sa (proprietara domeniului primit ca zestre) şi copiii  Ion şi Silvia. Cărţi, caiete, manuscrise, fotografii, tablouri, icoane, mobilier, toate dau viaţă camerelor în care a locuit familia Stere. La parter este holul de primire, salonul şi sufrageria. În salon C. Stere îşi primea prietenii. A fost vizitat de  Nicolae Titulescu, Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, Mihai Ralea,  George Călinescu, N. D. Cocea şi mulţi alţii.

La etaj este  dormitorul matrimonial şi cel al Silviei, fiica Anei din prima căsătorie, biroul lui Stere şi biblioteca.  Dormitorul era numit camera Anei (soţia lui C. Stere) care şi-a pus amprenta unei eleganţe deosebite. Mobilierul de lemn de ratan este alb în stil Louis XVI. Biroul somptuos este din lemn sculptat iar pendula de pe perete aşteaptă trecerea timpului. În acest birou marele om politic a redactat romanul său de căpătâi ˝În preajma revoluţiei˝care l-a situat printre marii scriitori ai României interbelice. În muzeu pot fi admirate un taler de argint din anul 1799, daruit Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Urziceni de catre domnitorul Alexandru Moruzzi, piese de mobilier din secolul al XVIII-lea, icoane si bibelouri, pagini scrise de mana sau dactilografiate, ustensile de scris, reconstindui-se astfel universul în care a trăit C. Stere în ultimii ani din viaţă.

La mansardă este o sală în care Fundaţia Constantin Stere organizează evenimente legate de personalitatea marelui patrio, expoziţii temporare  cât şi birourile Fundaţiei.  

WEB, te rog înserează:bhttps://www.youtube.com/watch?v=Bazkzr1PIaE

---

VIZUALIZĂRI: 176 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI