O tavernă bună pe o plajă minunată

TIPĂREȘTE

Din cele 3 zile pline petrecute în Sithonia, una am petrecut-o loco, în Neos Marmaras, dedicând-o plajei și bălăcelii, în celelalte două ne-am plimbat cu mașina închiriată. N-o să povestesc despre plaje și alte atracții, abundă site-ul de astfel de povești (poate doar să amintesc că în Nikiti se vizitează gratuit ruinele unei biserici paleocreștine, cu niște mozaicuri frumoase). Într-o zi am și mâncat de prânz pe unde ne-a prins foamea, în cealaltă se pare că am sărit peste masă.  

Și ne-a prins fomea în Sarti, stațiune mărișoară, cu o plajă nisipoasă minunată, de unde poți admira în voie profilul misterios al Muntelui Athos. De-a lungul plajei (și nu numai) se înșiră o salbă de taverne, baruri și cafenele; greu de ales... Am lăsat mașina pe marginea unei străduțe, în partea de nord a localității (care mi s-a părut zona cea mai animată) și am luat-o la pas în direcția mării. N-am căutat prea mult, ne-am oprit acolo unde ne-a făcut cu ochiul: la taverna Argiris. Poate pentru că am fost întâmpinați în limba română 😊... Nu, nu ne-a adresat nimeni vreun cuvânt românesc, ne-a întâmpinat doar reclama de la intrarea pe terasă.

Terasa era plăcut umbroasă și se întindea până în buza plajei (cu încă o secțiune, descoperită). De fapt, restaurantul îl poți aborda din ambele direcții, din oraș și de pe plajă. Și era destul de plină terasa, spre deosebire de vecina ei; semn bun, precum se știe. Câteva mese fuseseră unite pentru un grup numeros de pensionari nemți aflați în excursie; alt semn bun. Am ocupat una dintre puținele mese rămase libere și am așteptat să fim băgați în seamă.

Ceea ce n-a întârziat să se întâmple, fiind cunoscută eficiența ospătarilor greci și dorința lor constantă în a-și mulțumi clienții. Ni s-a așternut rapid o față de masă specifică, din hârtie absorbantă și ni s-au înmânat meniuri. Oferta cuprindea chestii obișnuite: aperitive, salate, feluri cu carne, pește și fructe de mare, dar și câteva feluri internaționale, gen spaghete bologneze. Toate erau scrise pe 3 coloane paralele, în limbile greacă, engleză și germană.

Am ales felii de dovlecei pane (4,2 euro) și tzatziki (3,8 euro) ca starter, pe urmă musaca (7,8 euro) și vinete umplute cu carne (celebrele paputzakia, pe care nu le ratez pe nicăieri pe unde le găsesc; tot 7,8 euro). Am luat o carafă mică de vin roșu și o sticlă mare de apă, care nu mai știu cât au costat, că n-am pozat nota de plată (dar, comparând cu prețul mâncării, nu cred să fi fost o avere).  

N-am așteptat mult, am primit întâi băuturile, vinul bunicel, apa rece. Mâncarea a venit toată odată, aperitive, pâine și celelalte. Dovleceii erau însoțiți de mujdei de usturoi, iar felurile principale de un pic de salată, ceea ce a prins foarte bine. Toate delicioase!

N-am comandat desert, nici n-am primit ceva din partea casei; nu ne-a deranjat, că eram deja sătui. Am plătit cu cardul (plus ceva tips cash) și ne-am grăbit să ne mutăm pe plajă, pentru băi de soare și de mare... Am petrecut astfel vreo 2 ceasuri minunate, apoi am urcat cu mașina pe promontoriul din apropiere, unde se află un monument dedicat schimbului de populații din 1924 și de unde se vede frumos întrega localitate.  

---

VIZUALIZĂRI: 777 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI