Palatul din Knossos

TIPĂREȘTE

Vizitand Creta mi-am propus sa "aloc" cateva ore pentru a descoperi Knossosul.

Este situat la 5 km in afara capitalei Cretei, Heraklion.

Knossos reprezinta cel mai mare sit arheologic din Creta, ce dateaza din Epoca Bronzului.

Knossos, cunoscut de asemenea si ca Labirintul, a reprezentat, se crede, centrul Civilizatiei Minoice, posibil cea mai veche civilizatie a Europei.

Civilizatia Minoica a fost o civilizatie aparuta in Epoca Bronzului in Creta, in mileniul al treilea si pana la mijlocul mileniului al doilea i. Hr.

Minoanii reprezentau o societate dezvoltata pentru acea vreme. S-a descoperit ca erau in principal negustori, facand comert pe mare.

Civilizatia lor a decazut odata ce bronzul (cupru) a fost treptat inlocuit de fier.

Minoanii aveau preotese ce oficiau slujbele religioase (erau venerate aproape in exclusivitate zeitati feminine) si cunosteau o oarecare forma de scriere.

Ruinele Palatul din Knossos au fost descoperite la sfarsitul sec. al XIX-lea de un negustor cretan. El a demarat o serie de excavatii in zona, descoperind una dintre aripile palatului.

Ulterior mai multi arheologi (printre care si Schliemann-cel ce a descoperit Troia si Micene) au arata un oarecare interes pentru Knossos.

Insa de abia la inceputul sec. XX, sir Arthur Evans (de origine englez) a facut excavari masive, conducand la descoperirea Palatului din Knossos.

Evans a fost cel care a denumit civilizatia descoperita de el "minoica", dupa regele Minos al Cretei.

Palatul a fost construit de arhitectul Daedalus si de fiul sau Icarus, la ordinul regelui Minos, pentru a inchide aici Minotaurul.

Palatul a fost construit pe baza mitului Labirintului (un sistem de culoare, un soi de "puzzle" pe care cel aflat aici trebuia sa-l rezolve pentru a gasi drumul spre capat).

Labirintul de la Knossos adapostea la capatul sau Minotaurul (o fiinta mitologica monstruoasa, jumatate om jumatate taur). Legenda spune ca Minotaurul a fost inchis in inima palatului si anual i se dadeau spre sacrificiu tineri trimis din Atena regelui Minos. In final Minotaurul a fost ucis de Tezeu.

Intreaga constructie se intindea pe o suprafata de 25. 000 mp.

Nu as putea spune ca am fost dezamagita vizitand ruinele, dar am reusit sa inteleg mai multe dupa ce le-am vizitat si asta nu datorita a ceea ce am vazut acolo, ci pentru ca am citit apoi o carte cumparata de aici.

Facandu-mi vacantele pe cont propriu, evit in general sa am de a face cu ghizi. As spune ca in acest caz, daca vizitati acest loc, e mai bine sa angajati unul.

O parte din ceea ce s-a descoperit la Knossos a fost transportat la Muzeul de Arheologie din Heraklion.

Asa stand lucrurile, ceea ce ramane din cladiri nu este prea impunator; zidurile daramate arata din cand in cand bucati din reproductii ale unor fresce. Si aceste fragmente ramase din fresce sunt cel mai spectaculos lucru pe care-l gasesti aici.

Ai nevoie de o imaginatie bogata pentru a incerca sa reconstitui in mintea ta ceea ce a fost Palatul din Knossos.

Desigur, exista expus aici un plan al palatului, dar Palatul din Knossos a suferit multe modificari si reconstructii in decursul existentei sale. Asta datorita cutremurelor, invaziilor dar si eruptiei vulcanului din insula Thera (azi Santorini), care toate au afectat constructia in decursul secolelor.

Astfel, descoperitorul sau, Evans, nu a mai putut stabili cu exactitate care a fost planul original al constructiei. Chiar el a fost cel care a reconstituit o parte din palat, lucru dezaprobat de unii si in prezent, mai ales datorita modului in care a reconstruit.

Initial, Evans a stabilit faptul ca descoperirea sa reprezinta un palat, apoi a inceput sa identifice salile acestuia.

Din planul de care aminteam (si din cartea pe care am cumparat-o si am citit-o ulterior) rezulta ca palatul ar fi avut in jur de 1. 300 de camere, unite intre ele printr-un sistem de coridoare. Pe arheologi i-a frapat acest mod de a construi, intrucat palatele de la acea vreme nu erau construite pe aceste sistem, camerele lor fiind unite prin sali, nu prin coridoare.

S-a descoperit ca existau camari de depozitare a alimentelor, unde se aflau vase imense de lut. Exemplare din ramasitele acestor vase mai pot fi vazute.

Palatul era alimentat cu apa printr-un sistem ingenios de apeducte. Exista si un sistem empiric de fose septice, se pare.

Palatul a fost construit pe o colina, in acest fel urmarindu-se sa se asigure ventilatia locului, prin prezenta brizei marine.

Coloanele minoice ce faceau parte din arhitectura palatului din Knossos sunt deosebite. Erau total diferite de coloanele grecesti obisnuite, coloane pe care le stim cu totii. Erau construite invers decat coloanele grecesti, adica inguste la baza, ele se ingrosau spre varf.

Erau facute din trunchiurile arborilor de chiparosi si vopsite in rosu. Parte din aceste coloane pot fi vazute si astazi.

Frescele sunt cele mai interesante. Cum am mai spus, putine fresce exista, si acestea fragmente. Am descoperit ulterior cu stupoare ca frescele sunt copii ale celor autentice, originalele aflandu-se la Muzeul din Heraklion.

Aceste fresce decorau peretii.

Frescele reprezentau tauri alergand sau atacand si diverse forme de activitati sportive ale locuitorilor. (cel mai des intalnit sport fiind saritul peste taur-ceva ce seamana cu gimnastica masculina din zilele noastre:))

Datorita acestor fresce locul radiaza de exuberanta, frescele vorbind despre un popor care aprecia subtilitatea vietii si splendoarea naturii. E greu astfel sa-ti imaginezi ca in acest loc a existat oroare si moarte (datorita prezentei Minotaurului).

Din frescele existente se deduce ca civilizatie minoica a fost una pasnica (nu exista scene militare, oamneii sunt prezentati intr-o ipostaza non-razboinica).

Nu s-a lamurit nici pana astazi misterului faptului ca toti barbatii reprezentati pe fresce au pielea inchisa la culoare si toate femeile pielea alba.

Din planul Palatului se deduce ca sala principala a Palatului din Knossos o reprezenta Sala Tronului.

Aici exista un tron din alabastru iar de-a lungul peretilor salii exista banci din ghips. Intr-o zona a salii exista un soi de bazinet, ceea ce i-a facut pe descoperitori sa creada ca era vorba despre ceremoniale de purificare.

Langa tron se afla tronul consoartei regelui micenian (sau tronul marelui preot, nu se stie exact).

In ceea ce priveste rolul acestui palat, arheologii mai dezbat si astazi.

Nu se stie daca a servit drept centru administrativ, drept centru religios sau ambele. Unii considera chiar ca ar fi fost o necropola.

De asemenea, nu s-a stabilit cu exactitate nici daca acest palat a fost centrul civilizatiei minoice sau au mai existat si alte palate contemporane lui (si descoperite in Creta), palate impreuna cu care Knossos ar fi fost pe picior de egalitate.

Daca merita sau nu sa faceti o vizita ruinelor acestui palat? Eu cred din toata inima ca merita. Dar mergeti informati despre ceea ce reprezinta sau a reprezentat, luati-va un ghid sau o carte, pentru ca altfel veti repeta greseala mea, care am citit dupa ce am vizitat. Dar e bine si asa, nu?

---

VIZUALIZĂRI: 7392 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI