GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Circuit Maramureş (6): Pe Valea Izei spre Baia Mare
În după amiaza celei de a treia zi a circuitului în Maramureş, după ce am părăsit mocăniţa de la Vişeul de Sus am avut de străbătut puţin peste 100 km pe valea Izei spre Baia Mare. Urma să ne cazăm la hotelul Mara.
În cele câteva ore pe care le-am avut la dispoziţie am vizitat mănăstirea Bârsana, bisericile din Cuhea (azi Bogdan Vodă) şi mormântul lui Pintea Viteazul. În excursia pe care am făcut-o cu soţul meu în 2014, am acordat mai mult timp văii Izei. Într-o duminică în care toţi sătenii erau la biserică îmbrăcaţi în costume populare, am văzut şi vizitat multe biserici de lemn din zonă:biserica din Săcel, cea din Dragomireşti, bineînţeles cele din Cuhea, din Ieud care e cea mai veche fiind construită în 1364, manastirile Botiza şi Bârsana. Sunt aproape 100 de biserici de lemn în Maramureş din care opt sunt pe lista monumentelor UNESCO. Au fost construite din lemn din cauză că statul ungar interzisese ortodoxilor să-şi ridice biserici de zidărie. Majoritatea au fost construite după anul 1717, an în care tătarii au invadat Maramureşul, au dat foc vechilor lăcaşuri dar au fost învinşi de locuitorii Borşei la Preluca Tătarilor -- vezi impresii
Comuna Bogdan Vodă, numită până în 1970 Cuhea este locul din care cneazul Bogdan a trecut Carpaţii în 1359 descălecând în Moldova pe care a fondat-o ca stat medieval independent. Primul domnitor al Moldovei a fost Dragoş, tot cneaz de Maramureş dar el se declarase vasal al regelui ungar Ludovic de Anjou. Bogdan din Cuhea este primul domnitor care-şi declară independenţa şi reuneşte sub conducerea sa mai multe teritorii formând principatul Moldovei.
La marginea localitaţii în mijlocul unui cimitir vechi de câteva sute de ani este o bisericuţă de lemn din 1718, de o inestimabilă valoare culturală cu hramul Sf. Nicolae. Cercetările arheologice au găsit vestigii din perioada Halsttat, epoca de fier, datate cu 1000 ani înaintea erei noastre. Deasemeni s-au găsit urmele unei biseici de lemn din sec. XIII, apoi a uneia de piatră. Resturi ale bisericii de piatră se mai găsesc răspândite în cimitirul care înconjoară biserica actuală. După surparea bisericii de piatră, locuitorii din Cuhea au construit o alta de lemn care a fost distrusă de tătari în 1717. Bisericuţa pe care am văzut-o noi a fost ridicată în anii imediat următori izgonirii tătarilor. Toată această succesiune de biserici demonstrează credinţa ortodoxă nestrămutată a locuitorilor din Cuhea.
Biserica actuală, veche de 300 de ani este o construcţie sveltă, armonios proporţionată, cu acoperişul în două pante şi o torsadă care înconjoară biserica deasupra ferestrelor. Biserica are foarte multe ferestre ogivale. Este de mici dimensiuni 18m lungime şi 25m înălţimea turlei. Este un monument reprezentativ pentru bisericile din Maramureş şi în acelaş timp o demonstraţie a talentului artizanilor în lemn. Are în interior formă dreptunghiulară şi conţine naos şi altar. Catapeteasma este bogat sculptată. Pictura este realizată în frescă bizantină şi datează din 1754. Sunt două tipuri de picturi realizate la date diferite. Cele mai vechi sunt medalione de mici dimensiuni înfăţişand scene religioase încadrate cu înscripţii slavone. Cele ulterioare sunt realizate în stil baroc scrise în limba română dar în alfabet chirilic. Predomină culorile roşu şi verde dar timpul scurs le-a decolorat.
În perioada 1992-94 alături de bisericuţa de lemn a început construcţia unei biserici ortodoxe mari de piatră cu hramul Învierea Domnului. Această construcţie a fost făcută din necesitatea credincioşilor ortodoxi de a avea o biserică mare. Autorităţile nu au acceptat alt amplasament decât lângă bisericuţa de lemn din cimitir. Acest amplasament a exclus biserica de lemn din 1718 la selecţia pentru patrimoniul UNESCO întrucât nu este permisă amplasarea niciunei construcţii la mai puţin de 100m distanţă de monument. Despre un caz similar am scris referitor la biserica din Borşa de Jos construită în locul celei arse de tătari.
Alături de ea a fost ridicată o biserică de zid şi astfel cea cu valoare patrimonială nu a intrat în selecţie. Biserica nouă din Bogdan Vodă are un stil architectonic modern şi îndrăzneţ iar picturile din interior au culori vii şi contururi precise, sugerând parcă o odă a bucuriei nu a smereniei. Sunt absolut superbe. De ea ar aparţine 2370 credincioşi ortodoxi. Comunitatea greco catolică din comuna Bogdan Vodă care reprezintă numai 4% din populaţie a solicitat şi a obţinut prin decizii definitive retrocedarea lăcaşului. Au apărut conflicte între enoriaşii celor două confesiuni. În prezent interiorul bisericii a rămas neschimbat doar că i s-au pus bănci. În 2013 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Statul Român că nu a pus în aplicare hotărârea Înaltei Curţi. Comunitatea greco catolică mai are în comună un lăcaş cu hramul Sfânta Treime de care aparţin toţi cei 80 de credincioşi.
Peste drum de cele două biserici alăturate se află impunătoarea statuie ecvestră a lui Bogdan Voievod flancat pe ambele părţi de un grup de oşteni. A fost dezvelită în 2008 şi este opera sculptorului maramureşan I. Marchiş.
Trecând peste pasul Gutâi am oprit în locul în care a fost ridicat un monument cu cruce şi o înscripţie în memoria haiducului Pintea. Grigore Pintea s-a născut în casa unui mic nobil român din Magoaja în 1670. A fost ofiţer în armata principelui Rakoczi care iniţiase o mişcare de eliberare de sub stăpânirea austriacă. De tânăr şi-a dat seama de nedreptăţile care li se fac oamenilor de rând şi şi-a îndreptat curajul şi dibăcia împtriva grofilor. A fost ucis în 1703 în pasul Gutâi prin trădare de un glonţ tras din puşca unui ortac care-l vânduse pentru 500 de talanţi. După moartea lui, în Maramureş au apărut o serie de legende ca de ex. că avea un cal năzdrăvan cu care sărea de pe un munte pe altul sau ca să scape de poteră folosea aripi de şindrilă.
Este cert că a existat. În biserica de la Budeşti există o zale şi un coif pe care le-ar fi purtat Pintea iar în Muzeul de Istorie din Baia Mare sunt expuse armele şi harnaşamentul calului lui. În 1977 Florin Piersic a jucat într-un film regizat de Mircea Moldovan şi care împleteşte faptele reale cu ficţiunea. Filmul a fost văzut de 5 mil. spectatori.
Nu pot încheia reviewul despre Valea Izei fără să pomenesc câteva cuvinte despre mănăstirea Bârsana despre care am scris în 2014 - vezi impresii.
Ansamblul monahal cuprinde urmatoarele obiective: Biserica in stil marmuresean, Altarul de vara, Aghiasmatarul, Staretia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul, turnul-clopotnita, Poarta maramureseana, Monumentul funerar, drumul de acces, loc pentru aprinderea lumanarilor, troite, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare, si altele. Din acestea, biserica are inaltimea de 57m, (fiind a doua după mănăstirea Peri- Săpânţa ca inaltime printre bisericile de lemn), lungime 23m si latime 12m.
De ce revin cu mănăstirea Bârsana despre care am scris în 2014? Pentru că nicăieri nu am văzut o asemenea armonie a aşezămintelor mănăstireşti, armonie care te face să te simţi împăcat şi mai aproape de Dumnezeu. Cele numai câteva poze vă vor convinge de cele ce am scris.
Trimis de Michi in 30.08.18 20:04:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII și CĂLĂTORII.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: Superbe locuri! Valoroasele monumente bisericești din lemn împânzesc tot Maramureșul. Turlele zvelte împung cerul, picturile interioare create de multe ori într-un stil naiv, cu multe elemente rurale, tradiționale și elementele sculptate în lemn ne atrag întotdeauna privirile.
Despre bisericile de lemn din Maramureș e greu de scris, sunt frumoase, ascund multe simboluri, emană liniște și pace.
Mulțumim pentru descrierile din acest serial dedicat Maramureșului.
@tata123: În 2014, cu maşina noastră, am zăbovit mai mult la bisericuţele de lemn, văzând şi capodopera de la Ieud plus altele. Vara asta m-am adaptat situaţiei şi am mers cu grup organizat. Am văzut însă ce nu reuşisem anterior bisericuţa din Bogdan- Vodă şi biserica nouă cu litigiu. Cam pe repede-înainte dar ce puteam face?
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Minivacanta in Maramures — scris în 06.08.23 de Keyla din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Pentru totdeauna, Maramures — scris în 07.08.23 de in_lumeamea din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Sep.2022 O vizită în satul Sârbi — scris în 21.11.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Maramureș și bisericile de lemn - un nou circuit — scris în 26.09.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Prima data in Maramures :) — scris în 31.07.20 de noi doi din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Jun.2020 Prima data in Maramures — scris în 06.07.20 de bianca94 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 Frumuseti maramuresene — scris în 10.10.19 de Oana07 din ALBA IULIA - RECOMANDĂ