Leordina, la poalele brazilor

TIPĂREȘTE

Maramuresul este pentru mine un loc idilic. Este un balsam pentru sufletul meu. Respirand aerul de acolo, ma simt intr-un fel anume. In 2010, am ajuns, in sfarsit, acolo, dupa multi ani de planuri esuate. Eu, sotul meu si fiica noastra ne-am cazat in Borsa. Si am batut Maramuresul istoric in lung si in lat. Fireste, fara sa apucam sa vedem tot. Intr-una din zile, am ajuns la o familie maramureseana. In Leordina. O localitate situata dupa Viseu, pe DN 18, in drum spre Sighet (35-40 km). O localitatea frumoasa, serpuita, aflata la poalele brazilor. Linistita. Unde oamenii traiesc fara sa se grabeasca. Nu masini grabite. Nu claxoane isterice. Nu mall-uri. Nu manele. Intamplarea a facut sa-l cunosc pe capul familiei cu ani in urma. Si acum, i-am cunoscut familia. O familie simpla, frumoasa, primitoare. O sotie, 2 baieti. Unul plecat sa lucreze afara. Ne-au primit ca si cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna, ne-au ospatat tot asa. Am cunoscut si cateva rude, ca acolo, asa se obisnuieste: rudele apropiate ale gazdelor trebuie sa vina si sa cunoasca oaspetii, caci altfel inseamna ca nu respecta gazda. Bune bucate, ce sa zic? Si slaninuta... Super. Este tinuta in saramura provenita dintr-un rau sarat din apropiere. Doar mustarul a fost de cumparat. Si berea... Muzica maramureseana. Straie taranesti. Ziua aceea a fost memorabila; a facut cat toate zilele celelalte pe care le-am mai stat in MM.

Am revenit in anul urmator, in 2011. Am ales ca destinatie capatul opus, spre Baia-Mare. Danesti, Secret Garden. Am scris un review si despre acest loc (vezi impresii). Minunat. La sfarsitul sejurului, am trecut prin Leordina, pe la prietenii nostri, unde am ramas o noapte. Este inutil sa ma repet in privinta primirii, a mesei etc. De simtul umorului, nici nu mai pomenesc. Sa stai la glume si povesti in graiul maramuresean, din care uneori nu intelegi cuvinte este amuzant si educativ. Si mai inveti. Cuvinte. Despre viata lor. Despre obiceiurile satului lor Despre cum sunt oamenii pe acolo. Cum se lupta cu neajunsurile si necazurile. Si am aflt ca fiul cel mare se va insura. Nu-l cunoscusem nici acum, lucra in Austria. Dar imi doream sa am un fin si de ce nu unul acolo, in zona aia? Apropo, la ei sunt mai multe perechi de nasi.

Si uite asa, anul acesta, in aprilie am revenit in frumoasa Leordina, cu cateva familii ploiestene, prieteni, rude, la nunta. Iar noi eram una din cele 6 perechi de nasi. Neobisnuit pentru noi, dar frumos. Oamenii mei au fost gazduiti de leordenii din vecinatate, Rude ale socrilor mari. Si gazduiti, si ospatati. Si le-a placut la nunta traditionala maramureseana, cu momentele ei inedite, care in sudul tarii nu exista: Iertarile (cand mirele, mireasa, fiecare in propria casa, isi cere iertare de la parinti, frati, surori, rude, vecini, in versuri sau nu, cu rima sau nu. Ideea e sa porneasca la drum cu sufletul impacat, linistit, luminat), Strigarile (la intrarea in local, se rostesc niste versuri cu haz, invataminte si subintelesuri). Apoi muzica si dansul specifice zonei si nu numai.

Exista in localitate si doua pensiuni. Una se numeste Miraj. Nu pot spune nimic despre calitatea serviciilor, ca noi nu am fost lasati sa mergem sa stam la pensiune, am fost integrati in familie. Dar daca judecam dupa tot ce am trait si cunoscut in Leordina, cu siguranta este ok.

Momentele traite, sufletul deschis al gazdelor, dar si al oamenilor locului in general, dau greutate frumusetii naturale.

E frumos acolo primavara, cand inverzesc dealurile, cand brazii isi schimba straiele... E frumos acolo vara, cand miroase a fan proaspat cosit. Cand acolo si in imprejurimi sunt festivaluri de folclor si traditii. E frumos acolo iarna. Pregatirile pentru Craciun sunt fascinante. E frumos acolo oricand vrei sa treci pe acolo sau sa te opresti. Dincolo de toate astea, este un sat. O comuna obisnuita si neobisnuita in acelasi timp.

Multe locuri frumoase avem noi, dar ele sunt cu adevarat deosebite cand reusesti sa patrunzi in miezul lor, cu ajutorul oamenilor locului, cunoscand cate putin din traditiile lor, cultura lor, mentalitatile lor, gustand din bucatele lor... Si atunci intelegi cum e de fapt.

---

VIZUALIZĂRI: 4116 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI