Lefkada. O destinație turistică încântătoare. (1)

TIPĂREȘTE

Prima noastră vizită în Grecia a fost în 2011 în Zakynthos la sfârșitul lunii august. Atunci am îndrăgit Grecia și am hotărât să o vizităm cât de des vom putea. Așa se face că am început o ”Greciadă” și în anul următor am vizitat Corfu, apoi în 2013, am revenit în Zakynthos iar de revelion, am fost la Atena. În 2014, adică pentru anul acesta, am ales Lefkada. Pot spune astfel, că am vizitat principalele insule grecești ale Mării Ionice. Între ele se află și Kefalonia, unde deși nu am avut un sejur mai indelungat, am vizitat-o de două ori. Prima dată din Zakynthos iar doua oară din Lefkada.

Așadar, prin luna martie, am contractat printr-o agenție de turism, un sejur în Lefkada pentru perioada 3 – 11.06.2014 la Studio Laertis în stațiunea Perigiali.

Călătoria a început cu ghinion. Cu toate că ne-am prezentat cu mai bine de două ore, la locul de întâlnire, am constatat că deși momentul sosirii autocarului se apropia, nu apărea nimeni altcineva cu bagaje acolo. Luând legătura cu persoana de contact de la agenție, aceasta și-a cerut scuze că nu ne-a anunțat, despre schimbarea locului de întâlnire la vreo trei sute de metri de cel unde ne aflam, așa că am fost nevoiți să alergăm cu bagajul nu foarte ușor printre mașini pentru a ajunge la autocar. Ajunși acolo, ne așteptau alte două surprize, prima a fost că locurile pe care știam că le avem erau ocupate, iar a doua a că nu vom mai fi cazați la Studio Laertis, ci la un hotel, întrucât la studio Laertis nu erau terminate lucrările de renovare. Cu locurile în autocar, problema s-a rezolvat imediat, iar in ceea ce privește cazarea, la sosire în Lefkada, am avut o surpriză deosebit de plăcută.

Am fost cazați la Hotel Poseidonio ”B”, aflat pe o pantă deasupra Studioului Laertis, unde am avut norocul să ocupăm cea mai bună cameră, situată la etajul trei cu balcon cu vedere la mare, oferind o vedere fără nici un fel de obstacole spre insulele, Madouri, Sparti - Lefkadas, Scorpidi și Sorpios iar în zare, ceva mai spre sud, insula Meganisi, și în spatele acestora pe fundal, munții din zona continentală.

O priveliște care ne-a încântat toată perioada cât am stat acolo. În fața acestor imagini încântătoare, am uitat ghinioanele care ne-au întâmpinat la începutul călătoriei. Cât de mare a fost norocul nostru, ve-ți înțelege când vă voi spune că Studio Laertis, este de fapt un fel de vilă cu vreo zece camere, pentru care cred că și clasificarea 2** este mult. Așezat chiar la marginea și la nivelul drumului, cu intrare direct din stradă, are vizibilitatea spre mare blocată de o perdea de copaci, iar distanța de 20 metri care o desparte de mare, cu care te ademenește oferta, nu ajută la nimic, pentru că acolo la malul ei, se află un cheu pentru vase de pescuit, niște magazii, tot felul de utilaje precum și câteva vase mici ridicate pe țărm pentru reparații. De asemenea, studioul nu are piscină în spate așa cum apare în ofertă, aceasta aparținând hotelurilor Poseidonio ”A” și Poseidonio ”B”.

Trecând însă peste toate acestea, locul este minunat, ceea ce a făcut să ne simțim excelent tot timpul.

Lefkada este o insulă de aprximativ 35 km lungime, și 15 km lățime cu o coastă la fel de aproximativ, de 117 km. Populația totală a insulei este în jur de 20.000 de locuitori și este singura insulă legată de partea continentală a Greciei, printr-un pod. Un pod mobil pe care se circulă cu mijloace auto chiar și cu unele de mare tonaj. Mulți dintre cei care vizitează Lefkada venind din nordul Greciei, trăiesc cu impresia că intrarea pe insulă se face printr-n tunel pe sub marea Ionică. Chiar și ghidul de autocar, care ne-a însoțit pe drumul spre Lefkada se afla în această eroare. Acest lucru se datoreză faptului la circa 20 km de Lefkada, la ieșirea din orașul Preveza, drumul intră într-un tunel situat sub nivelul mării, care însă nu duce pe insulă, ci face legătura între cele două maluri ale intrării în Golful Ambracian, ambele situate pe partea continentală a Greciei.

La aproximativ un kilometru de la podul mobil se află orașul Lefkada, capitala insulei. Este cel mai important oraș al insulei, cu populație de circa 11000 de locuitori, adică mai mult de jumătate din întreaga populație a insulei.

În continuare pe coasta estică a insulei spre sud, se află mai multe localități, de fapt un fel de sătucuri unele, aproape legate unul de altul, până în orașul Nydri, al doilea ca mărime din insulă.

Aproape de intrarea în Nydri, se află zona Perigiali, unde sunt amplasate o multime de hoteluri și studiouri (vile cu camere dotate cu o mică chicinetă). Este o zonă de un verde intens, toate construcțiile aflându-se pe panta din dreapta drumului, unele situate la o înălțime impresionantă pe panta muntelui. Aici se află Studio Laertis unde ar fi trebuit să ne cazăm, iar deasupra ui Hotelul Poseidonio cu cele două corpuri de clădire notate cu ”A” și ”B”, unde am fost de fapt cazați și am petrecut cele șapte zile ale sejurului.

Mergând în continuare spre sud cam la 15 – 20 de minute de mers pe jos, ajungem în orașul Nydri. Un oraș destul de aglomerat, atât din punct de vedere, al clădirilor cât și ca populație. Desigur la acest din urmă aspect, am luat în calcul și numărul foarte mare de turiști care sunt cazați acolo la care se adaugă cei aflați permanent în vizită, venind din stațiunile apropiate.

Mai departe, tot spre sud se află în ordine, stațiunile Vlicho, Poros și Sivota, la fel de căutate de turiști datorită frumuseții peisajului zonelor în care sunt amplasate. Toate trei sunt așezate pe țărmul golfurilor cu aceleași nume ca al localităților amintite. Populația locală, în afară de turism și comerț se ocupă de pescuit.

Chiar în sudul insulei se află stațiunea Vasiliki, care este una dintre cele mai frumoase și mai căutate mai ales de surferi. Golful Vasiliki este un loc unde vântul nu se oprește vreo dată. Uneori mai scade in intensitate, dar nu se oprește de loc, astfel că tot timpul zilei amatorii de surfing pot fi văzuți pe apă. Pe țărm, pe faleza portului se simte vântul ori unde te-ai afla.

Pe coasta de vest a insulei datorită reliefului ei, exită doar două localități semnificative: Agios Nikitas și Tsoukalades ambele situate în partea de nord a acesteia.

Relieful insulei este aproape în întregime muntos, cea mai înaltă cotă, aflându-se la aproximativ 1000 metri.

În luna iunie, vremea este deosebit de frumoasă temperatura foarte plăcută și se poate face baie în mare.

Cam atât în legătură cu descrierea insulei. Voi încerca să revin cu pentru a vorbi despre locurile și posibilitățile de agrement pe perioada șederii acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 3580 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI