Tsibibo, cea mai frumoasă tavernă din Lixouri

TIPĂREȘTE

V-am tot spus că am fost la țară, la mare. „Țara” asta se numește peninsula Paliki, în Kefalonia. Pe măsură ce scriu impresii îmi dau seama că este important să menționez că prima impresie a mea/a grupului nostru despre Kefalonia este valabilă și după mult timp, aceea că această insulă nu e pentru toată lumea, în afară de plaje, prețuri mari, taverne, o peșteră și-o grotă nu ai ce vizita/face pe insulă. Ori pentru astea toate nu-i nevoie să străbați atâta amar de drum, există Grecia continentală sau Lefkada, d. p. m. d. v.

Lixouri este un mic oraș-port, frumușel dar tot rural și el. Nu era fițos ca Argostoli dar era un fel de „rustic modern” vorba domnului soț. Era la 7 km de cătunul Xi, adică singura noastră variantă de a „ieși în oraș” , seara. Obligatoriu cu mașinile, ulițele dintre Xi și Lixouri sunt pustii, cam pe coclauri, nu-i de mers pe jos. Echipaje de poliție am văzut numai ziua, cred că verificau distanțarea ulițelor sau se plicti domnii polițai.

Lixouri are un acvariu (micuț, cât casa mea) pe care nu l-am vizitat, o bisericuță, o faleză măricică, o parcare uriașă, prăfuită, gratuită, câteva taverne înșirate de-a lungul falezei, magazinașe, bărcuțe și iahturi, un ferry-taxi care asigură transportul pasagerilor dar și al mașinilor către Argostoli. De câteva ori am luat ferry, cu mașina, pentru a cina în Argostoli.

Centrul Lixouri este portul mititel, acolo-i un pic mai aglomerat, tavernele erau pline seara. În spatele falezei este ascunsă o alee de promenadă, nu-i mare dar e interesantă pentru mine, era animată de turiști, erau câteva baruri, cofetării, gelaterii, magazine cu alimente, cu hăinuțe, cu suvenire, bijuterii, farmacii.

Ascunsă era și taverna Tsibibo, mi-a atras atenția prin simplitate și goliciune, locul părea desprins din povești. Totul era alb, lumina rece a lămpilor înviora frunzele viței de vie ce ne era acoperiș, câteva mese albe își așteptau liniștite clienții, ospătarii erau tineri și amabili, foarte politicoși.

A fost una dintre serile în care am cinat doar cu domnul soț, refuzasem să mergem în Argostoli pentru că eram prea obosiți.

Meniul nu-i stufos, preparatele-s puține la număr, prețurile normale pentru această insulă.

Am comandat o porție de chifteluțe din carne de vită și o friptură de vită, la cuptor.

Habar nu aveam că farfuriile vor fi umplute până la refuz, altfel comandam un aperitiv si doar o porție de cărniță pentru amândoi.

Chifteluțele erau de fapt două chiftele uriașe înecate într-un sos de smântână, alături de cartofii prăjiți și de salata verde au fost pe gustul soțului care nu a putut mânca tot, era mult prea multă mâncare pentru o cină târzie.

Timpul de așteptare a fost moderat, wi-fi n-am verificat, la toalete n-am inspectat deoarece am uitat.

Fripturica mea a fost exagerat de mare, era fragedă, însoțită de un sos de roșii amestecat cu vin, am avut și eu cartofi țărănești dar și salată, jumătate din bucate au rămas tolănite în farfurie și mi-a fost ciudă, dar cel mai tare m-am ofticat că nu am mai putut comanda un desert, o înghețată, eram sătulă. Am băut o bere Alfa și o cola, iar din partea casei am primit pepene roșu și multe zâmbete calde alături de mulțumiri.

Am fost primiți cu pâine, pastă de măsline și apă, pe toate le-am regăsit pe nota de plată, un prost obicei al grecilor.

Mi-a plăcut simplitatea locului și amplasarea micuței taverne, decorul plăcut a făcut din acea seară una reușită, eu chiar recomand să o căutați, am mai mâncat la alte trei taverne de pe faleză/centru/port și nu am să scriu despre ele pentru că nu le recomand, prețurile mari și preparatele prost pregătite, uneori crude, necomestibile, vinul era acru, rechinii-ospătari de la celelalte taverne nu au fost pe gustul meu.

Alegeri inspirate vă doresc!

Foarte profi oamenii, chiar și uniformele erau super, negre, cu șorțuri, ca în locurile fițoase

Prețuri grecești, decor frumos, un rustic-elegant aș putea spune

În micuțul centru vechi al orășelului Lixouri, pe strada din spatele portului, a falezei

---

VIZUALIZĂRI: 1839 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI