Despre taverne, mâncare și nu numai...

TIPĂREȘTE

Am ajuns și la acest capitol vorbind despre insula Samos. Capitolul despre mâncare. E un aspect important al vacanței sau al oricărei călătorii, pentru că de... omul trebuie să și mănânce, nu? Nu prea obișnuiesc eu să scriu despre taverne, cu atât mai puțin despre mâncăruri, nici nu prea le fotografiez... O să încerc totuși să combin câteva elemente, cât să vă faceți o impresie...

Acolo unde am stat noi, respectiv în Pytagorio, sunt foarte multe terase, taverne, situate atât pe faleză, cât și pe străduțele mici, din oraș, la umbra copacilor, sub verdeața luxuriantă. Nici nu știu unde e mai frumos, pe malul apei, seara, în spectacolul luminițelor, sau pe străduțe. Ca să ne dumerim noi am mers peste tot. :p

Chiar din prima seară am servit cina, la mare, pe faleză, la taverna La Trattoria di Samos, cu specific italian și grecesc. Scaune albe, mesele acoperite cu fețe de masă de pânză, apoi cu celebrele fețe de masă din hârtie cu harta insulei. Am servit pentru prima seară o pizza, pizza casei, foarte bună și mare, atât de mare că jumătate am luat-o la pachet. Soțul a luat linguini cu carne de porc, cu sos de portocale și miere, delicios, am fost oarecum geloasă... dar fiind porții generoase, am degustat și eu. :)) Vinul alb, muscat de Samos a făcut digestia, iar desertul a fost din partea casei, fructe. Nota de plată a venit... par avion... într-un plic, șervețelele umede de la început la fel, ca niște pliculețe, cu adresa restaurantului, o frumoasă și inedită reclamă. Prețul, undeva la 30 euro. Iar la un moment dat am avut și surpriza unui cântăreț ambulant, care făcea atmosferă frumoasă și plăcută pe malul apei cu melodii din repertoriul internațional și desigur cunoscute melodii grecești...

La vila unde am stat nu era inclus micul dejun, nu că am fi luat, de obicei, nu prea mă arunc nici măcar la asta. Îmi place să cumpăr de-ale locului pentru dimineață. Vila Elli (vezi impresii) are o minimă dotare de chicinetă, noi nu am folosit-o, doar am făcut cafea. Cafeaua și micul dejun le serveam pe balcon, unde era bine până pe la 11 când ajungea soarele. Sorbeam cafeaua și priveam la castel... iar câteodată mai trecea un avion...

Prânzul era rezolvat în funcție de zona în care ne aflam la momentul respectiv. Ori la întoarcere de la plajă, pe terasele de lângă, ori de pe faleză, ori de pe strada principală, Logothetis, unde erau câteva mese, putând servi un gyros, sau altceva... Înghețată mâncam zilnic, la cele două gelaterii de pe Logothetis, Orange , prima, unde alături de felul înghețatei era expus și fructul din care era... frumos și bun! Ori la Storia Dolce, care avea mese pe două străduțe, fiind situat pe colț, cu ieșire în ambele părți. Ori iaurtul înghețat, la My Frosen Yoghurt care era la doi pași de vila noastră, iar cel cu mure era delicios. Pe strada noastră, (cea principală) erau mai multe minimarketuri, bine aprovizionate, de unde ne luam apă, pâine, măsline, biscuiți, ronțănele, etc. Fructe, legume luam de la aprozar, erau o varietate mare, foarte bune. Patiserii, vreo două, trei, de unde am cumpărat plăcintă cu brânză feta și spanac, sau dulce cu cremă de vanilie, delicioase.

În fiecare seară, ne plimbam pe străduțe, fără nici un calcul prealabil, iar unde ne plăcea pe moment, acolo mâncam. Astfel, am mâncat de două ori în piațeta Eirini din fața primăriei, la Daphne's Place , sau vizavi la Symposium. Symposium are avantajul de a avea două intrări, de aici din piațeta Eirini, sau de pe străduța paralelă. Ca mai multe alte terase de pe aleile umbroase. Decorul este idilic, cu stâlpi și coloane învăluite cu iederă, copaci, duzi, platani, flori nenumărate, iasomie, caprifoi, leandrii... De mâncat am mâncat bine peste tot, am primit aproape peste tot ceva din partea casei, ceva dulce sau fructe... cel mai mult am plătit 35 euro, minim 24. Că a fost miel, pui, porc, sau legume, γεμιστα, care îmi place mie mult, aici nu prea e de discutat... fiecare cu ce-i place...

Un loc frumos, la fel de romantic, pe străduțele care duc spre partea de sus a orașului, taverna Irodion, cu nenumărate reclame, prin toată stațiunea, cu trei intrări, de pe trei părți, nu și-a găsit pe deplin, meritul. Eu am fost destul de mulțumită cu felul meu, soțul însă nu, pentru că senzația a fost de mâncare reîncălzită... sau poate doar ghinion. Dar locația e frumoasă... :)

Cu totul se schimbă situația dacă vorbim despre taverna Maritsa, cam la două străzi depărtare de mare, de port, destul de aproape de castel și biserică. Pentru că ne-a plăcut mult, am fost de două ori. Desertul, o prăjitură, cu cremă de portocale, o minunăție! Soțul a mâncat pește spadă, proaspăt, dealtfel peștii, cei mai mici, erau acolo la intrare, îi puteai alege. De data asta perfect mulțumit! Soțul. Iar vinul de Samos, foarte bun!

Fie că a fost doar o cafea, o înghețată sau un iaurt, un frappe pe terasa atârnată spre mare la Psilli Ammos, sau în Vathi, peste tot am primit bon fiscal. Chiar și când am plătit șezlongurile (2euro) la No stress beach, în Pytagorio, plaja dinspre capătul localității, spre Potokaki. De cele mai multe ori, apa rece venea din partea casei, singura dată am plătit-o în prima seară pe faleză. Sigur, ca și pâinicile de la început cu semințe, albe sau negre, cu cremă de măsline sau iaurt cu usturoi și mentă, nemaipomenite. Le așteptam cu poftă! :))

La plaja din stânga portului din Pytagorio, cea de lângă statuia lui Pitagora, sunt câteva terase, la 2-3 metri de mare. Poți alege șezlongurile, nu se plătesc, poți consuma ceva, dar nici nu ești obligat. Dar în general cine nu ia ceva rece, o bere, o înghețată, un suc proaspăt servit sau chiar ceva de mâncare? Am stat câteodată până spre seară, când deja lumea se retrăgea de pe plajă iar ospătarii, strângeau repede șezlongurile, curățau nisipul și întindeau mesele, scaunele, pentru cină... acolo, pe malul mării... Ce poți să-ți dorești mai mult? Poate doar să revii, an de an...

Webmaster, o melodie - https://youtu.be/W9B0B2QQoPI

mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 1337 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI