Restaurant Karidas din Ouranopolis

TIPĂREȘTE

Magia Greciei a avut efect asupara mea de prima oara cand am pus piciorul pe pamantul ei, in anul 2008. Iar de atunci, va pot marturisi ca nu prea are rivali, prin bogatia si varietatea impresiilor, pe care mi le-a lasat in memorie si mai ales in suflet, de-a lungul acestor ani!

Acum va voi povesti despre vizita mea in Ouranopolis, o infloritoare destinatie turistica, din peninsula Halkidik, din cel de-a treilea brat!

Imi vine sa zambesc atunci cand ma gandesc ce complicata mi de parea denumirea orasului, nu-mi imaginam ca voi reusi sa-l pronunt vreodata, cand l-am auzit mai intai de la ghida nostra din Sarti, cu care am ajuns aici, in excursie. Vreau sa va recomand acum un restaurant, unde sa puteti manca bun si ieftin, in acest oras-statiune, daca soarta va va purta pasii pana aici.

Se numeste Restaurant Karidas si este administrat de cativa ani de o doamna care este din Romania. Cum am ajuns noi aici? Foarte simplu: Eram in croaziera la Muntele Athos si in Ouranopolis era programata o pauza de 90 de minute. Era o zi insorita de sfarsit de septembrie, in care temperature era de 24 de grade. Ghida noastra obisnuia sa-si indrume turistii romani la aceasta taverna, dar nu era obligatoriu sa servim masa, sau neaparat sa alegem acest restaurant. Dar ne-a intrebat de pe corabie daca dorim sau nu si noi am acceptat, impreuna cu inca un grup de vreo 2o de turisti de la hotelul nostru.

Ouranopolis este situat la granita cu Republica Monahala Muntele Athos. In traducere, Ouranopolis inseamna ‘’Oras ceresc’’! Este o zona muntoasa, Varful Athos atingand inaltimea de 2033 de m.

De pe corabie, inca inainte de a ajunge, am ramas impresionati de privelistea ce ni se deschidea asupra orasului. Trebuie sa va spun ca accesul pe aceasta peninsula Agion Oros este permis doar in partea de nord a acesteia, exact pana in Ouranopolis, care este considerat orasul de granita.Deci, e un loc izolat, un fel ce capat de linie, sau ca o straduta in care va apare semnul interzis. De aici, inspre sud sunt doar manastiri de calugari. Turistii care doresc sa viziteze aceste manastiri pot lua de aici excursii. Dar doar accesul barbatilor este permis si doar cu permis de rezidenta, pe care il obtin cu ceva timp inainte de data excursiei si astfel, timp de 4 zile pot vizita una sau mai multe manastiri de pe Sfantul Munte, cu plecare din portul Dafne. Femeilor le este interzisa cu desavarsire vizita, pe pamantul sfan. In cazurile in care au indraznit sa incalce aceasta lege, femeile au fost aspru pedepsite, chiar cu inchisoarea.

Ouranopolis este un orasel mic si dragut, cu un farmec aparte, pe care ni-l inspira in primul rand Turnul Bizantin, pe care l-am zarit inca de pe corabie. Este construit din secolul XIV si apartine de Manastirea Vatopedu. Este foarte inalt, construit din piatra si are ferestre inguste. A fost martorul atacurilor pirateresti de-a lungul timpului si a avut diferite destinatii. Se poate vizita, contra sumei de 2 euro. Vechimea cladirii este data si de vulturul bizantin cu doua capete, sapat in piatra, la etaj. Privelistea de sus, asupra portului si a orasului este una coplesitoare. Astazi, turnul este restaurat si functioneaza ca Muzeu al Antichitatii din Halkidiki, sau mai gazduieste uneori expozitii ale artistilor locali.

Turnul mi-a placut cel mai mult din scurta mea vizita aici, in Ouranopolis, il puteti si voi admira, cand il veti descoperi in fotografii. De fapt, in jurul acestui Turn Bizantin, s-au construit casele, incet, incet si a aparut acest orasel cu alei de piatra, cu case albe, cu acoperis de tigla de rosie, de la balcoanele carora curg valuri de flori colorate, care incanta privirile trecatorilor.

Pe prima straduta paralela cu marea, sunt localizate tavernele, toate pe malul marii. Cand vin corabiile cu turisti, toti angajatii tavernelor sunt in intampimarea lor, nici nu stii pe care sa o alegi. Taverna Karidas, este tot acolo, dar undeva pe la mijlocul acestei strazi. Ne-a intampinat doamna, care era plecata de cativa ani din Romania, cu scopul de a-si incerca norocul aici, in Ouranopolis.

Restaurantul este destul de mare. Cand e vreme rea, este un spatiu suficient unde sa poti servi masa si inauntru, dar are si o terasa generoasa, plina de reclame la toate preparatele culinare, cu denumirea fiecaruia si cu ceea ce contine fiecare, in mai multe limbi, inclusiv limba romana. Bineinteles si lista de preturi afisata, astfel incat fiecarui consummator ii este mai usor sa se hotarasca. Am remarcat ca aici erau si preparate romanesti, dar si toata gama de mancaruri grecesti. Oferta la fructe de mare este foarte diversa.

Noi am dorit sa comandam ceva mai rapid, pentru a nu dura foarte mult timp prepararea, incat sa ne mai si ramana timp, din cele 90 de minute alocate pentru acest oras. Vroiam sa mai vedem si altceva de aici, nu doar tavernele din port si sa ne cumparam si mici suveniruri. Am comandat 2 portii de coaste de miel la gratar, cu garnitura de cartofi prajiti si lamaie, pentru ca nu doream sa plecam din Grecia fara sa degustam si anul acesta acest preparat delicios.

Pana a sosit mancarea, noi am putut urmari de pe terasa-retaurant, un spectacol grandios in port, cand se debarca si imbarca sute de turisti din toate zonele lumii. O multime de calugari, grupuri de elevi, pelerini, sau simpli turisti, aflati in vacanta, dornici sa paseasca macar o data in viata lor, pe pamant sfant. Am avut norocul sa putem alege o masa, exact din primul rand, de langa mare.

Se aglomerase intre timp, e si firesc,era ora pranzului.Mancarea a fost buna si ieftina. Fiind sfarsitul lunii septembrie, preturile scazuse, orice portie costa doar 5 euro. Doar pretul la platourile cu fructe de mare combinate, era mai mare. Am servit masa, am multumit si achitat nota, adica 10 euro si ne-am despartit de grupul nostru care inca nu terminase pranzul si am incercat sa descoperim un pic din acest mic orasel-port la Marea Egee.

Am pornit pe strada a doua, cea cu magazinele. In spate, se vedea muntele. In rest o multime de magazine de bijuterii si de suveniruri. Dar cel mai mult predominau cele cu articole religioase. Iconitele pictate manual erau foate frumoase, se deosebeau de cele false, prin semnatura si stampila de pe dosul lor. Erau foarte scumpe, in functie de marimea lor. Un alt suvenir, mai poate fi un covoras traditional tesut manual, dar si pretul acestuia este destul de mare. Am ales si noi cateva mici obiecte religioase si ne-am continuat plimbarea.

Ne-am cumparat cate o inghetata, dar ochii ne erau tot timpul pe ceas sa nu cumva sa intarziem si sa ramanem aici, plecand corabia noastra. Nu ca ar fi fost chiar atat de rau, sunt convinsa ca atunci review-ul meu ar fi fost cu adevarat savuros, nu? Nu ne-ar fi stricat sa petrecem inca o zi in acest loc linistit, cu aer curat si proaspat, cu soarele care mangaia coasta, sau plimbandu-ne si admirand Turnul Bizantin, care da o aura de istorie intregii zone! In rest- maslini, nisip auriu, pescarusi si albastru de Grecia.

Pe sosea, daca vreti sa veniti cu masina, sunt 55 de km pana in portul Ormos Panagias, sau 82 km, pana in Neo Marmaras, un alt port situat tot in Sithonia, in peninsula Halkidiki. Este un peisaj muntos foarte frumos, l-am vazut de cand am venit in Sarti, in prima zi a sejurului, pentru ca pe aici am venit si ne-am intors pe alta parte, sa putem vedea cat mai multe locuri.

In concluzie, nu ratati, daca va aflati prin apropiere sa vizitati Ouranopolis. Este un loc in care traiesti un sentiment coplesitor al apropierii de locurile sfinte, care iti pun amprenta defintiv, la fel ca o vizita la manastirile suspendate de la Meteora, pe care le-am vizitat de 2 ori, in 2008 si in 2009. Si nu uitati nici de Restaurantul Karidas.

Grecia este o lume complet diferita de celelalte tari balcanice. Cine nu a descoperit-o inca, se poate gandi pana la vara, ca la o posibila destinatie de vacanta, care are multe surprize de oferit pentru fiecare turist.

---

VIZUALIZĂRI: 8584 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI