La salon, că-i de bon ton!

TIPĂREȘTE

5 septembrie 2017: ultima zi a sejurului petrecut la Ammoudia vezi impresii și ultima baie în Marea Ionică. Nu ne grăbim, ne luăm răgazul de a savura încă un frappé și a admira plaja-potcoavă a micului sat, căci în drum spre București vom poposi peste noapte în apropiere de Pella pentru a vizita situl și muzeul arheologic din fosta mare capitală a regatului macedonean vezi impresii.

Distanța dintre Ammoudia și Pella nu e mare iar pe Egnatia Odos e o adevărată plăcere să rulezi, așa încât decidem să facem o oprire într-un loc despre care citisem pe AFA câteva reviewuri elogioase: Metsovo.

Din autostradă e un ocol de numai 5-6 km, ce-i drept zdravăn șerpuiți, însă superba panoramă a Munților Pindului compensează eventualele mici neplăceri legate de răul de mișcare și te răsplătește din plin pentru curajul de a fi urcat la peste 1.000 m altitudine. Iar când intri în localitate..., Doamne, ce frumusețe! Ce case superbe din piatră și lemn, ce străduțe pitorești, înguste și în pantă, și ce de pensiuni, hoteluri, taverne și magazine de suvenire! Căci Metsovo a devenit în ultimii ani un sat turistic, căutat îndeosebi în sezonul rece pentru practicarea sporturilor de iarnă iar vara frecventat masiv de compatrioți de-ai noștri, în drum spre/dinspre Marea Ionică. Și nu e deloc de mirare: ca centru al aromânilor din Grecia (vlahi), Metsovo atinge în chip firesc o coardă sensibilă în inimile noastre, mai ales că aici chiar ai șansa de a te înțelege relativ ușor cu localnicii fără a apela la limbi de circulație internațională.

De acest lucru aveam să ne convingem și noi în scurtă vreme: după o plimbare pe câteva străzi pentru a admira arhitectura montană, biserica, parcul cu copaci falnici și iarbă de un verde intens, precum și obiectele meșteșugărești expuse în nenumăratele buticuri, în parcarea generoasă din piață ne-am oprit la unul din magazinele cu produse tradiționale pentru a încerca celebra brânză locală și la fel de celebrul vin. Evident, nu am plecat cu mâna goală, în afara sus-numitelor mai achiziționând și baclava și cataifuri, tocmai bune de savurat peste două zile acasă, precum și un magnet care să ne aducă aminte de minunatele peisaje din această zonă a Epirului, dar și de soarta deseori potrivnică a aromânilor din Grecia.

Intrând în vorbă cu proprietara magazinului (cu care ne-am înțeles bine pe limba ei - și oarecum și a noastră), am rugat-o să ne recomande un loc de luat prânzul, cerința principală fiind mielul, după care tânjea Adrian. Foarte binevoitoare, doamna ne-a scris pe o bucată de hârtie denumirea în grecește a localului (în caz că ne rătăcim și avem nevoie să cerem indicații) și ne-a explicat cum să ajungem.

Metsovitiko Saloni se află pe strada principală (Main Street), vizavi de Sergio Cafe Bar și la vreo 20-30 m distanță de Hotel Egnatia. Parterul clădirii este ocupat de un magazin cu obiecte de menaj, la taverna situată la etaj ajungându-se urcând niște scări din lemn cam scârțâitoare.

Salonul este de dimensiuni surprinzător de mari și cu design tradițional plăcut ochiului, constând din moblier sculptat, canapele pline de pernuțe care mi-au evocat Istanbulul, rasteluri cu farfurii pictate, ștergare cusute cu motive populare, reproduceri după imagini din zonă. Un șemineu minunat completează atmosfera, amintind de iernile reci, specifice satului.

Și în același spirit, afară, pe mica terasă, nu sunt amplasate decât patru mese, toate neocupate la acel moment (era cu puțin trecut de orele 13). La una din ele am luat și noi loc și după o scurtă oprire la toaletă (impecabil de curată), am cerut meniurile. Am fost serviți cu promptitudine de un chelner tânăr, care nu vorbea însă limba vlahă, semn că graiul strămoșesc nu mai e pe placul generațiilor noi și se află în pericol de pieire. Mare păcat!

Decizia noastră a fost rapidă, înlesnită și de oferta destul de limitată: după nouă zile de hrană ”uscată”, constând mai ales din pește fript și salate, Adrian a cedat tentației unei supe de fasole, după care am comandat amândoi kleftiko și Greek coffee. Am udat totul cu o sticlă de... apă, șoferul având, desigur, interdicție la alcool iar eu secondându-l din spirit de solidaritate. La final, consumația a costat 29 de euro. Nu mult, dar nici puțin!

Eu una nu mă dau în vânt după supele grecești - la acest capitol consider că le dăm clasă cu ciorbele noastre, dar Adrian m-a asigurat că a fost în regulă, adică în limite normale pentru o supă grecească... Pot însă depune mărturie că de mult n-am mai mâncat un kleftiko așa de suculent: bucățile de miel se topeau în gură iar verdețurile cu care fuseseră asezonate îi sporeau aroma îmbietoare. Adaug și că mi-a plăcut la nebunie cafeaua: era foarte tare și nu excesiv de dulce iar boabele fuseseră bine prăjite, rezultând un lichid de culoare închisă, nu acel maroniu spălăcit pe care l-am întâlnit de multe ori în Grecia și care m-a făcut să mă reprofilez de-a lungul anilor pe frappéuri.

Din fotografiile de meniu atașate veți trage probabil aceleași concluzii ca și mine: specialitățile casei sunt felurile pe bază de carne de miel și vițel, vinete și roșii, adică genul de mâncare consistentă specifică iernii. Nu lipsesc însă brânza, salatele sau tzatzikiul. Pe Tripadvisor, unde am descoperit ulterior că Metsovitiko Saloni primise un scor de 4,5 din 5, clienții apreciaseră în mod deosebit kolokithopita (plăcintă de dovlecei cu brânză feta), saganaki (brânză feta pané) sau yiouvetsi (carne fragedă de miel, vită sau pui preparată la cuptor în sos de roșii și vin și amestecată cu paste). Oferta de băuturi mi s-a părut suficient de largă, cu câteva sortimente de bere și sucuri și ceva mai multe variante de vin, pe care, din păcate, nu le-am putut testa.

Cât privește prețurile, aș zice că și ele se încadrează în limite normale iar serviciul a fost ireproșabil.

Punctul forte al acestei taverne tradiționale rămâne însă, în opinia mea, poziționarea pe strada principală, cu vedere spre munții între care stă cuibărit Metsovo, un sat fermecător pe care vă îndemn să nu îl ocoliți în drumurile voastre prin Epir.

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2318 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI