Quinta do Furão, un restaurant bun cu o vedere extraordinară la Ocean

TIPĂREȘTE

29 aprilie 2022

Quinta do Furão Restaurante a fost alegerea agenției pentru prânzul inclus în prețul excursiei făcute pe Costa de Est a Madeirei, din nou o alegere foarte bună din toate punctele de vedere.

Se află construit pe vârful unei stânci în Achada do Gramacho, în apropiere de Santana, pe coasta de nord-est a Madeirei.

Restaurantul Quinta do Furão funcționează din 1993 în cadrul complexului cu acelaşi nume, cu un teritoriu extrem de generos de 5 hectare, din care două hectare sunt cultivate cu viţă de vie şi un hectar cu plante aromatice.

Aici există şi un hotel de patru stele şi câteva vile, care îmbină armonios confortul, hotelul a fost renovat integral în anul 2020, şi tradiţia.

Există o parcare foarte spaţioasă în curte, evident, gratuită.

Restaurantul oferă mâncăruri din bucătăria internaţională, dar şi specialităţi madeireze, cu accent pe produsele locale şi organice. Dispune de un salon interior spaţios, decorat în stil rustic, tradiţional, cu mult lemn. Există şi două şeminee funcţionale, cu ferestre largi care permit o vedere panoramică asupra oceanului, dar şi o terasă parţial acoperită, parţial deschisă, cu acelaşi view extraordinar.

Grupul nostru a avut rezervare în salonul interior. Aici am luat prânzul, după care ne-am savurat cafeaua afară pe terasă.

Încă de la plecarea în excursie am avut posibilitatea de a alege ce dorim să mâncăm ca fel principal din două variante: pui şi ton. O inspiraţie de moment m-a făcut să aleg pentru mine ton, eu nefiind fan peşte, şi pui pentru soţul meu, care este mai puţin mofturos ca mine. Opţiunile noastre au fost centralizate şi comunicate restaurantului, astfel scurtând aşteptarea şi timpul total necesar servirii mesei de prânz.

Am ajuns puţin mai devreme, înainte de ora rezervării şi am fost rugaţi să aşteptăm câteva minute înainte de a intra în restaurant, prilej perfect pentru mine pentru a explora grădina fabuloasă a proprietăţii, reuşind să ajung şi până la un punct de belvedere (miradouro) extraordinar.

Restaurantul era destul de aglomerat când am ajuns, însă s-a mai eliberat pe parcurs. Cei mai mulţi clienţi erau veniţi cu grupul, ca şi noi, dar erau şi clienţi individuali, veniţi cu maşinile.

Servirea a fost acceptabilă ca durată, deşi era loc şi de mai bine. Organizarea mi s-a părut cam ciudată, oricum prea multă rigiditate pentru gustul meu.

Am început cu deja obişnuita minibaghetă cu unt. Am continuat cu o supă cremă de dovleac, OK, nimic deosebit, supele cremă de legume părându-mi mai prezente în bucătăria portugheză decât ciorbele de burtă de la noi :D.

Tonul meu a fost excelent, chiar dacă garnitura de cartofi dulci şi varză dulce nu a fost tocmai pe gustul meu. Soţul meu a primit un copan mare de pui cu o garnitură mai inspirată ca a mea, respectiv cu nişte cartofi foarte gustoşi cu rozmarin şi usturoi şi aceeaşi varză. Evident că am schimbat cartofii între noi 😊.

Ca desert am primit câte o porţie de îngheţată homemade cu sorbet de fructul pasiunii. Tare bună a fost.

De băut am primit la alegere vin alb sau roşu, precum şi apă plată rece în care erau aruncate câteva felii de lămâie. Eu am preferat vinul roşu chiar dacă alesesem peşte.

Doamnele care ne serveau la masă păreau că se mişcă precum roboţii, în sensul că serveau strict în ordinea meselor, fără vreo abatere, fără vreo excepţie. Eu am terminat repede ce aveam prin farfurie, la fel şi ceilalţi de la masa la care stăteam. Am cerut cafeaua dornică să ies mai repede pe terasă să fumez şi să admir priveliştea. Am fost refuzată categoric. Trebuia să aştept să fie servite mai întâi alte mese, în ordinea de la început. Mi se părea stupid să pierd un sfert de oră aiurea. Doar mie, pentru că celorlalţi li se părea normal să stea la poveşti până le venea rândul să fie serviţi. Am scos 5 euro din buzunar şi am vrut să cumpăr o cafea de la bar. Atunci, pe loc. Nici aşa nu s-a putut, pentru că le stricam numărătoarea :D.

Mi-am pus un pahar de vin şi tot am ieşit pe terasă când am vrut eu. Priveliştea de pe terasă pur şi simplu îţi taie răsuflarea. Nu mă mai săturam să-mi umplu ochii şi sufletul de acel albastru minunat.

Într-un târziu ne-a fost servită şi cafeaua, o cafea espresso Lavazza foarte bună, dar prea mult aşteptată. Soţul mi-a adus-o pe terasă.

Am vizitat şi toaletele, surprinzător de curate având în vedere fluxul mare de clienţi, dotate cu toate consumabilele necesare.

În timpul rămas până la plecare eu am mai cercetat domeniul vast al complexului, am admirat viile parcă nesfârşite şi m-am plimbat prin grădina cu flori şi arbuşti înfloriţi, cu multe specii endemice Madeirei, o minunăţie. Mă simţeam ca într-o adevărată grădină botanică şi spun asta după ce vizitasem deja cele două grădini faimoase ale Madeirei. I-am invidiat puţin pe cei cazaţi acolo pentru posibilitatea de a se bucura de toate frumuseţi în fiecare zi, în linişte, pe săturate, departe de lumea dezlănţuită 😊

Cu oarece regret am părăsit Quinta do Furão, ne-am urcat în autocarul nostru care ne aştepta în parcare şi ne-am continuat excursia, în care aveam să descoperim alte şi alte frumuseţi nebănuite ale acestei insule minunate.

Recomand restaurantul Quinta do Furão celor care doresc să descopere bucătăria madeireză, pentru mâncarea OK, dar mai ales pentru priveliştea incredibilă. Mie mi-a plăcut mult😊.

Cred că aş fi fost la fel de încântată şi aş fi recomandat restaurantul şi dacă aş fi mâncat doar o bere şi aş fi băut o cafea pe terasa acestuia 😊)

---

VIZUALIZĂRI: 4567 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI