Un restaurant de vizitat la Pensiunea Roua Muntelui

TIPĂREȘTE

Restaurantul Pensiunii Roua Muntelui de la Dejani, vizitata de noi in luna august a fost unul care mi-a placut foarte mult. Initial am crezut ca este destinat exclusiv celor care vin aici si se cazeaza, insa inca din prima seara am vazut ca este deschis oricui ii calca pragul, desigur, in limita locurilor disponibile. Noua insa ne-a placut mult terasa, bine, avand in vedere ca trei din cei patru care ne aflam la masa suntem fumatori, dar si pentru ca afara era racoare si aerul era foarte, foarte curat, avand in vedere si pozitia pensiunii in mijlocul muntilor.

In afara de o fata pe care am vazut-o sporadic, cred ca doar in cazul in care era foarte agomerat, toata lumea era deservita de ' Nea Marian ' un ospatar de scoala veche cu mult bun simt, foarte volubil, cu zambetul nelipsit, care era vazut de la 7 dimineata pana seara la 23 -00 ajutand cu indicatii sau fizic la pregatirea micului dejun iar apoi alergand ce colo colo, la mese. Incredibil cum putea sa se miste, in ciuda faptului ca nu mai era un pusti, si cum putea sa duca discutiile la fiecare masa in parte, tocmai pentru a acoperi timpul necesar aducerii comenzilor, pentru ca restaurantul avea un singur bucatar, nepotul lui nea Marian, iar mancarea, cand iesea era mai intai verificata de cel din urma si daca ceva nu era in regula, o intorcea pentru a fi refacuta! Cel putin asa s-a intamplat cu o garnitura, la una dintre mesele aflate in apropiere si de scuzele si explicatiile lui catre client. Foarte ok aceasta atitudine fata de oaspetii restaurantului. Meniul nu este foarte diversificat sau sofisticat, insa felurile de mancare sunt foarte gustoase iar portiile, foarte generoase. Nu voi comenta preturile, din punctul meu de vedere destul de moderate, am sa va las pe voi sa decideti. De apreciat ca la intrebarea mea daca se poate gasi ceva palinca prin zona de cumparat, in cele doua zile in care am mancat acolo am fost serviti cu 'mostre' de palinca si visinata, din partea casei. Si nu a fost vorba doar de un paharel, si nici doar de 100 de ml. Oricum, eram determinat inca de la prima degustare sa cumpar cativa litri si sa inlocuiesc chimicalele de pe piata chiar daca poarta nume de Chivas, JB si altele. Noi, din felurile de mancare din meniu, am incercat un platou rece, ciorba de burta, ceafa de porc, mix grill, snitzel din piept de pui, pilaful sarbesc si tochitura ardeleneasca, fara a excepta papanasii. Nefiind bautori de vin am consumat bere, iar parte din ea a fost adusa de noi, si servita fara nicio problema de nea Marian din frigiderul unde o depozitasem la sosire. Am baut, din politete si cateva Ursus de la ei si nu am fi adus deloc de acasa daca aveau ceea ce eu consum inca de la aparitia acelui tip de bere preferat acum.

Restaurantul interior, aflat la parterul pensiunii cu doua usi de acces din afara, si una din holul unde se afla si receptia. Are un salon mare, frumos decorat, cu mese frumos aranjate si asezate le distante potrivite pentru a nu deranja eventualii clienti aflati in imediata vecinatate. Mi-a mai placut muzica, in surdina care se auzea in local si cred ca nu ar fi stricat ca aceasta sa fie prezenta si la terasa. Dar nu e chiar o lipsa impardonabila …

In concluzie recomand acest restaurant tuturor celor care ajungeti acolo in zona si nu aveti alternative de servit masa sau alte motive pentru care nu vreti sa mancati intr-un loc sau altul, iar lui nea Marian ii transmitem multumirile noastre si promitem ca la anul mai facem o 'escala' de doua zile acolo!

---

VIZUALIZĂRI: 881 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI