The Pub or not The Pub

TIPĂREȘTE

Acum câteva zile a existat o discuție despre cât de utile sau nu sunt impresiile de pe AFA. Cum trebuie să fie: mai lungi, mai scurte, să conțină sau nu informații cât mai mule despre obiectivele vizitate sau mai multe informații personale, vezi impresii. Să fie de cazare sau călătorie. Dar cele despre restaurante? Își au rostul aici? Doar există site-uri dedicate. Corect!

Pe de altă parte există și rubrica de restaurante – asta înseamnă că și aici se pot scrie impresii despre restaurante. Și asta e corect!

Apoi oprești pe cineva să nu ia la rând toate cârciumile din București? Va obține PMA-uri nemeritate în lupta dură pentru nemiloasele premii =)). Cele care îi determină pe unii pe alții să se ia la bătaie, să folosească tot felul de tertipuri în accederea la mult visatul bilet de avion sau mai știu eu ce. Sincer la întrebarea asta nu știu să răspund, bănuiesc însă că adminii au la îndemână niște criterii de regulament cu ajutorul cărora să modereze, tempereze astfel de ieșiri. Sau se pot acorda PMA-uri mai puține pentru astfel de impresii (o jumătate, o treime). Sau… Sau nu e treaba mea.

Plănuisem de vreo șase luni să mă întâlnesc cu doi vechi prieteni, cu unul din ei nemaivăzând-mă de mai bine de 8-9 ani. Dar cum diferențele de program nu ne-au permis să facem acest lucru, a rămas în stadiul de „o să”.

Acum că am avut programul mult mai lejer, am bătut-o în cuie și ne-am hotărât să nu mai amânăm. Planificasem să ne întâlnim la Universitate și să mergem la „Carul cu Bere”.

Adrian a sugerat că ar fi de încercat la „The Pub”. Ne-a povestit că a fost de curând și că are un concept interesant: parte din mese au tras furtunul de bere până la ele, așa încât îți poți pune singur bere și la final îți face nota pe cât ai consumat. Apoi poți să faci dedicații muzicale direct de la bordul de control de la masă, costând 1 leu melodia. Cum la „Carul cu Bere” fusesem de mai multe ori, ni s-a părut interesant să mergem la „The Pub”.

În pus era și mai aproape, fiind foarte aproape de metrou, la „coada calului” cum spun bucureștenii referindu-se desigur la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul.

Am fost întâmpinați de o ospătăriță cu bunăvoință și zâmbetul pe buze (sper că nu e pleonasm =))). Mesele cu robinet și jukebox erau de șase persoane, dar ni s-a spus că deși nu suntem decât 3 ne putem așeza fără probleme la o astfel de masă.

Cu berea a fost relativ simplu – prima dată ne-a umplut fata direct la fața locului. Puțin cam caldă mi s-a părut (chiar dacă eram în toiul iernii și afară ningea). Mesele erau așa cum le-a descris Adrian, dar mai mult, aveau 4 robinete. Un alt amănunt interesant e că se puteau crea conturi separate pentru fiecare mesean. Când am întrebat de dedicații muzicale – stupoare: jukebox-ul nu funcționa. Asta înseamnă că am pierdut jumătate de distracție. Adrian ne povestea că melodiile erau afișate pe ecranul mare, și erau trimise și topuri pe mese, țări etc. Pesemne că dacă funcționa era distractiv :))

Am pomenit de țări… Poate că aici ar trebuie pomenit că The Pub Pilsner Unique Bar, este un lanț de pub-uri deschise în: Cehia (țara de origine, aici sunt 12 pub-uri), în Slovacia 2 pub-uri și câte unul în Germania, Austria, România.

Cum unul din noi era cu mașina nu putea să bea, a comandat o ciocolată caldă. "Nu avem". Deja devenise amuzant. Jukebox nu, ciocolată caldă nu. „Dar ce aveți’ „Avem ceai verde, negru, de mentă”. „Atunci un ceai verde”. O bere la halbă Staropramen era 8 RON (în meniul de pe site 8,5 RON)

Ne-am hotărât să alegem și ceva de mâncare. Am căzut cu toții de acord că ar trebui să luăm „chestii” pe care nu le mâncăm acasă. Și tot de acord că luăm totul la mijloc, cerem 3 farfurii separate și încercăm fiecare din noi din toate preparatele alese. O parte din mâncăruri erau cu specific cehesc, mare parte din ele erau gen fast-food. Exista și pizza și paste. Am fotografiat câteva pagini din meniu. Meniul există și pe site deși sunt câteva mici diferențe între site și prețurile din restaurant.

Am ales: Inele de ceapă acoperite în aluat de bere, servite cu sosul casei BBQ si degețele de legume (12 lei – deex acestea pe site sunt 11 lei), carne de porc, marinată in bere, coaptă la foc mic (18 lei), somon în crustă de piper servit cu piure aromatizat (30 Ron) și Svíčková (25 lei) (mâncare tradițională din Bohemia din carne de vită cu sos alb, servită cu miez de pâine făcută în casă si gem de merișoare). Am vrut să alegem coaste afumate dar ni s-a spus din start că acestea nu sunt disponibile (așa am ajuns la somon de altfel).

Peste 5 minute ospătărița se întoarce și ne spune: “- Ne pare rău dar nu mai avem Svíčková”. Ne-am întristat un pic pentru că tocmai de asta eram cel mai curioși, fiind specialitatea casei. Cum însă ne așteptam la o astfel de surpriză, aveam în mânecă varianta de rezervă (ce bine e să-ți cunoști dușmanul :) ). Așa că am cerut repede cotlete de miel in crustă de muștar. Am avut noroc că pe astea le aveau, căci nu aveam și un plan C.

Mâncarea nu a fost tocmai rea, dar nici nu puteai să ai pretenții de cine știe ce finețuri culinare la un pub. În definitiv a fost gustoasă, corect făcută, cotletele de berbecuț (în număr de patru la porție) chiar erau gustoase. Porția de carne de porc marinată nu era deloc mare, pentru cei ce se îngrijorează că s-ar putea îngrășa :)).

A mai fost o fază haioasă, la un moment dat am încercat să face refresh-ul la bere dar a intrat doar spumă (pe care de altfel am plătit-o căci s-a contorizat). Așa că am rugat-o pe ospătăriță să ne ajute. Și atunci ne-a întrebat: “– Nu vreți mai bine să vă aducem bere de la bar? ”. Ba da, mai ales dacă este bere și nu spumă. Și da, era bere și încă rece. Păcat că ne-am prins cam târziu.

Pub-ul era frumos amenajat, distanța între mese era destul de lejeră – pentru o locație din centru era chiar destul de aerisit. Nu era nici prea plin, dar fiind perioada între Crăciun și Anul Nou, când mulți bucureșteni sunt plecați iar alții stau acasă pentru pregătiri, nu poți fi sigur că în alte perioade nu e înghesuială,

Mi-a plăcut o bibliotecă amenajată, pe ale cărei cărți erau puse pahare de bere. Așa că puteai uza fără greș de glumele cu cititul (de exemplu mai citim și noi ceva? Că doar de aceea am venit la bibliotecă). A, și am mai remarcat pisoarele care imitau butoaiele cu bere.

La final am întrebat de plata cu cardul. Nu a fost nicio surpriză pentru noi să aflăm că POS-ul nu funcționează, așa încât am plătit cash. Se încadra cumva în mersul general al lucrurilor de la “The Pub”

Am avut mare noroc că eram toți bucuroși că am reușit să ne întâlnim după atâta vreme încât toate disfuncționalitățile le-am luat în glumă, nu cu supărare sau nervi. Totuși au fost destul de multe, așa încât nu aș putea da mai mult de nota 8 pub-ului, chiar dacă serviciul a fost destul de bun. Se poate să fi avut noi ghinion. Eu cred că am să mai încerc o data localul dar mai peste un an așa, să aibă timp să-și revină.

Am evitat să fac alte comentarii asupra ospătărițelor, deoarece într-un ”review anterior de specialitate” :) mi s-a atras atenția printr-un PM primit că nu a fost tocmai fericită exprimarea mea la adresa ospătăriței. Nu cred că am greșit prea tare, dar nu vreau să recidivez :)).

---

VIZUALIZĂRI: 2413 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI