Poco Pizza - se putea și mai bine

TIPĂREȘTE

Astăzi voi scrie despre o locație pe care nu aș fi zis că aș fi încercat-o vreodată. Am văzut de multe ori coada din fața localului, coadă ca la covrigi, de fiecare dată când mergeam seara prin Parcul Carol, intrând în parc dinspre intersecția Candiano Popescu cu str. Frigului, adică exact unde este și locația în cauză.

Mi s-a părut prea stilată și prea scumpă, iar când am 'răsfoit' meniul online, bănuiala mea financiară a fost adeverită. Nu voiam să merg aici dar soția mea voia așa că într-o seară am căzut de comun acord și am mers. 😂

Defapt cu vreo oră înainte am sunat să întreb dacă pot rezerva o masă iar interlocutorul ce a răspuns a zis că ei nu fac rezervări de mese. Ajungi la fața locului și după cum ți-e norocul... ai masă, comanzi frumos sau... nu ai masă dar poți comanda la pachet sau... nu au mese și te întorci liniștit acasă cu bani în buzunar dar flămând.  

Locația are o impresionantă notă de 4.8 pe Google Maps, din mai bine de 800 de recenzii. Asta înseamnă că este foarte bine cotată și fac ei ceva bine acolo, dar nu zic hop până nu sar.

Am ajuns după ora 20:00 într-o zi de miercuri și locația era cam plină, să zic un 80%, fiind libere 2 mese de 4 persoane fiecare. Defapt nu sunt mese ca de restaurant ci mese mai muncitorești... blat gros de lemn, cu platbanda la fel de groasă de metal, brăzdate de câte o băncuță pe fiecare parte. Băncuță pe care au loc 2 adulți așadar masa ar fi de... 4 persoane.  

Probabil că v-ați dat seama că este vorba de o pițerie. Am apreciat construcția meniului, ale cărui pagini erau dispuse pe o bucată de lemn iar prima 'pagină' era o bucată de piele pe care era ștanțat logoul locației.   Am mai apreciat și tacâmurile, mai ales cuțitul care avea scris PIZZA pe lamă. (vezi poze)

Micile pagini erau ticsite cu tot felul de pițe, care mai de care mai spectaculoasă, fie prin denumire, fie prin conținut sau chiar prin fotografia de prezentare. A fost greu să decidem ce să comandăm dar am ales într-un final o Margherita și o Capricciosa.  

Margherita, care conținea blat pizza napoletan, sos de roșii San Marzano DOP, mozzarella, ulei de măsline, dar și busuioc, avea notată o greutate de 450 de grame și un preț de 45 de lei.

Capricciosa era mai voinică, cu o greutate de 610 grame și un preț de 54 de lei. Pe lângă blatul și sosul clasic, conținea și prosciutto cotto, ciuperci champignon, măsline kalamata și carciofini adică inimile de anghinare.

Așadar am comandat cele 2 pizza dar și ceva de băut plus un desert, undeva pe la ora 21:00. O bilă neagră pentru timpul lung de așteptare. Deși locația se eliberase simțitor, pizza a fost adusă după 30 de minute! Mult, prea mult timp pentru o pizza. Din ce am văzut au doar un cuptor, poate ar mai trebui să monteze unul, sau să optimizeze cumva timpii de prelucrare. Dacă acum stai jumătate de oră, miercurea, nici nu vreau să mă gândesc cât aștepți pe weekend când au și multe comenzi cu pick-up, iar locația este full.

Să nu uit să menționez că au și o terasă exterioară care era goală din cauza frigului, așadar dacă adăgăm și vadul de clienți de pe terasa exterioară, mie unul îmi dă cu virgulă. Bucătărie deja pare subdimensionată pentru puhoiul de lume ce are să vină.

Revenind la ale noastre. Cum am avut ocazia să merg la mama pizzei, în Italia, m-am simțit îndreptățit să fac anumite comparații obiective. Ce pot să zic? Gustul a fost chiar bun, deosebit, iar pizza a fost destul de clasică, italienească, cu puține ingrediente, așa cum trebuie, nu... shaorma noastră de pizza adaptată.

Blatul era subțire dar ușor crocant dar greutatea înscrisă în meniu nu mi s-a părut să fie cea care trebuie dar aici pot deveni subiectiv, neavând vreun cântar la mine să o și cântăresc. O mare partea din greutate, s-a 'pierdut' în marginea umflată și fără ingrediente care se poate sau nu mânca. Unele persoane aleg să o mănânce, având totuși un gust bun, crocant dar altele nu, căci este totuși cocă goală...

O pizza / adult se pare că nu a fost suficientă, rămânând suficient loc prin stomac, după înfulecarea ei. Cred că dacă mă chinuiam, dovedeam chiar două, dar cardul meu nu avea aceeași putere de 'rumegare'. 😂

Am înghițit cu poftă și am savurat fiecare felie, fiind deosebită la gust iar cum prețul era și el ușor italienesc, mai că m-am simțit din nou transpus pe meleagurile țării în formă de cizmă.

Per total aș zice că a fost o experiență culinară autentică, deosebită și interesantă dar taxez timpul lung de așteptare și prețul destul de piperat din punctul meu de vedere dar partea financiară este cu siguranță o chestiune subiectivă.

După ce ne-au fost aduse cele 2 pițe am fost întrebați dacă vrem sos. Am zis da... au adus dar acesta nu era notat pe nota de plată, lucru pe care l-am remarcat ulterior, după ce plecasem deja. Nu știu dacă a fost inclus (n-aș zice) sau au uitat ei să-l noteze, dar am apreciat gestul.

Toată consumația a fost 167 de lei fără tips inclus. A fost decent... dar nu aș reveni prea curând.  

---

VIZUALIZĂRI: 225 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI