Inegalabilă basilică franciscană din Sumuleu Ciuc

TIPĂREȘTE

A doua oprire a primei zile din excursia făcută în luna septembrie a fost la Sumuleu Ciuc. Auzisem la televizor de mai multe ori despre marele pelerinaj care are loc acolo în fiecare an de Rusaliile catolice dar nu am vizitat vreodată Sumuleu Ciuc. Pe AFA s-au scris patru reviewuri despre manăstirea franciscană şi pelerinaj dintre care cele mai recente din 2021 ale lui AZE vezi impresii şi Tata 123 vezi impresii le consider foarte complete.

Atunci de ce scriu acest review? Pentru că este un must see, adică obligatoriu de văzut de toţi care vor să viziteze obiective unicat prin frumuseţea lor. Cred deasemeni că e necesară aducerea în atenţia userilor AFA a acestor minunăţii.

S-a scris aproape tot despre această destinaţie, am grijă să nu copiez ce au scris cei doi useri şi să aduc unele informaţii noi. Majoritatea pozelor le-am făcut cu aparatul de fotografiat pe care a doua zi l-am scăpat din mână. Nu am mai putut recupera pozele făcute dar cu cele din exterior de pe telefonul mobil, cu cele trimise pe What´s App de turiştii cu care am făcut excursia şi altele nevotabile (în special despre vizita Papei din 2019) am putut reconstitui ceeace înseamnă complexul baroc de la Sumuleu Ciuc.

Sumuleu Ciuc este un cartier din Miercurea Ciuc la o distanţă de 3 km de central oraşului. Cum se ajunge acolo a scris AZE. Localitatea a fost prima oară atestată în 1335 cu numele de Sumlov.

Manastirea franciscană

Cuprinde: biserica franciscană ˝vizita Mariei la Elisabeta˝, claustru, capela ˝sf. Ioan Botezătoru˝ şi crucea de piatră. Am vizitat numai biserica.

Calugării franciscani au venit în Transilvania în sec. XIV când au zidit o mănăstire şi mai târziu o biserică în stil gotic cu hramul ˝vizita Fecioarei Maria la vara ei, Elisaveta˝. Întreaga mânăstire a fost înconjurată de ziduri solide de piatră, în incintă adăpostindu-se locuitorii din împrejurimi în timpul atacurilor duşmane. Distrusă, reparată, incendiată a fost refăcută în forma de astăzi prin 1780. În 1675 aici s-a deschis o tipografie în care se tipăreau cărţi bisericeşti, apoi manuale şcolare. Biblioteca mănăstirii are cea mai bogată colecție bisericească din Transilvania, cu multe tipărituri antice și cărţi rare. Lucrătorii erau călugări.

În perioada comunistă ordinul franciscan a fost desfiinţat şi călugării întemniţaţi în inchisoarea din Miercurea Ciuc.

Basilica de la Sumuleu Ciuc.

Prima biserică a fost construită în 1352 dar între anii 1442-1448 în acelaş loc a fost ridicată o alta franciscană, comemorare a unei victorii a lui Iancu de Hunedoara. Timp de trei secole a fost invadată, distrusă de turci apoi de tătari şi refăcută. Abia între anii 1802-1824 a fost construită biserica actuală în stil baroc de arhitectul Konstantin Schmidt. Finisarea interioară a durat 72 de ani. Cele două turnuri au fost construite ulterior. Materialele de construcţie ale primei biserici au fost folosite în pereţii actualului lăcaş. Actuala biserică are hramul ˝Adormirea Maicii Domnului ˝ este o construcţie enormă, sveltă, înaltă pe care o poţi cuprinde cu ochii doar de la depărtare. Biserica de azi are lungimea de 58 m, 22 m lățime și 55 m înălțime. În interior sunt picturi, sculpturi, vitralii de o valoare şi frumuseţe excepţională şi pe lângă altarul central unde se află statuia Fecioarei Maria mai sunt alte opt dedicate principalilor sfinţi şi deasemeni trei capele situate pe dealul Sumuleu.

Fecioara Maria de la Sumuleu Ciuc

Este o sculptură asezată în altar pe un piedestal înalt de 5m. Ea are dimensiuni uriaşe, înălţime 2.27 m, fiind cea mai mare statuie a Fecioarei Maria din lume. Este încadrată de sculpturile regilor maghiari Sfântul Stefan şi Sfântul Ladislau. Nu se stie data exactă nici numele sculptorului dar prin datare cu carbon s-a stabilit că este din sec XVI şi este atribuită unui sculptor transilvănean. Statuia este sculptată în lemn de tei şi Maica Domnului îmbrăcată în razele soarelui, are o rochie albă acoperită cu o mantie de aur. Pe cap poartă o coroană cu douăsprezece stele, în mâna dreaptă un sceptru şi la piept Îl ţine pe pruncul Iisus. Statuia este cuprinsă de sus până jos de o rază aurie, unică în lume, căreia I se spune ˝raza Fecioarei de la Sumuleu˝. Este descrisă în Cartea Apocalipsei - "Femeia Îmbrăcată în Soare".

Ca să ajungă la ea, pelerinii trebuie să urce multe trepte înalte şi abrupte, să fie destul de înalţi ca ridicându-se pe vârfurile tălpii să poată ajunge să atingă degetele picioarelor Fecioarei. Eu am privit de jos pentru că nu puteam urca treptele. Fecioara Maria are pe obraz urmele unei răni. Se spune că tătarii au vrut să fure statuia şi s-o urce într-un car tras de 8 boi. Statuia a devenit atât de grea că n-a putut fi transportată. Furios tătarul a rănit chipul Fecioarei dar mâna i-a rămas paralizată. Cicatricea de pe chip este definitivă şi nicio vopsea nu o poate acoperi. Sub statuie este o altă sculptură, Iisus pe cruce înconjurat de îngeri şi arhangheli.

Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc închinat Fecioarei Maria.

Este cel mai important pelerinaj catolic din România, din Europa Centrală şi de Est şi străbate mai multe ţări pe drumul Mariei. Pentru prima oară a fost organizat în 1444 în timpul construcţiei bisericii franciscane şi de atunci are loc anual în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor adunând din ce în ce mai mulţi credincioşi. El are loc pe muntele Sumuleu unde se ajunge pe un drum greu de coastă. Mulţi credincioşi nu folosesc ruta obişnuită pentru a ajunge la altarul în aer liber, ci urcă spre locul slujbei pe un deal abrupt, denumit şi „Drumul crucii” , care porneşte la câteva sute de metri de catedrala franciscană şi pe care se află 14 cruci ce simbolizează locurile unde Isus s-a oprit pe Golgota.

În mijlocul lui se află altarul iar credincioşii cântă imnuri religioase. Un moment interesant a fost în timpul pelerinajului din 1567 când localnicii secui s-au opus trecerii la reforma protestantă...

În 2023 la pelerinaj au participat peste 330000 de credincioşi, mulţi dintre ei venind dinafara graniţelor tării. A participat şi preşedintele Ungariei Katalin Novak. În ziua pelerinajului sunt restricţii de circulaţie din cauza zecilor de mii de maşini care ajung acolo. De vineri după-amiază până sâmbătă dimineața, la ora 6, numai mașinile sau autobuzele (al cărui număr de înregistrare a fost raportat primăriei de către unitatea de cazare) pot merge până la Basilica Șumuleu Ciuc. Sâmbăta de la ora 6 dimineața pana la ora 12 duminica este strict interzis circulaţia tuturor autovehiculelor

Vizita Papei la pelerinajul din Sumuleu Ciuc

Încă din 1948, Papa Pius al XII-lea a conferit bisericii statulul de "Basilica minor˝.

În 1999 a avut loc prima vizită a unui papă, Ioan Paul al II-lea într-o ţară majoritar ortodoxa dar aceasta s-a limitat la Bucureşti. Papa a promis că va reveni să paticipe la pelerinajul de la Sumuleu Ciuc. N-a fost să fie.

După 20 de ani, la 1 iunie 2019 papa Francisc a vizitat-o respectând promisiunea făcută. Cu ocazia acestei vizite a fost scoasă din biserică pentru prima dată după cel de al doilea război mondial statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Papa Francisc a spus:. ˝Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerine. Acest pelerinaj anual aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă; participă la el și credincioși de alte confesiuni și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității˝ Papa Francisc a dăruit mănăstirii franciscane un trandafir din argint placat cu aur de 24 k cu două flori de chihlimbar.

Din câte biserici, catedrale şi mănăstiri am văzut, basilica din Sumuleu Ciuc mi-a produs una din cele mai mari emoţii.

WEB, dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=EbaKBzE1BNE

---

VIZUALIZĂRI: 983 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI